Pricopie: Decalajul de performanţă a copiilor, cea mai mare problemă a sistemului de învăţământ, alături de infrastructura şcolară
0
Cea mai mare problemă din sistemul educaţional românesc este decalajul de performanţă al copiilor, iar o soluţie ar fi învăţământul obligatoriu de la vârste cât mai mici, apropo de coborârea vârstei de şcolarizare la trei ani, a declarat vineri, la Tulcea, ministrul Educaţiei Naţionale, Remus Pricopie, potrivit Agerpres. Acesta a mai anunţat că nu se vor face schimbări la Bac şi a promis investiţii masive în şcoli şi mai multe microbuze.
„Cea mai mare problemă din sector este decalajul de performanţă al copiilor, decalajul de opţiune pentru copiii din mediul rural şi cei din mediul urban, pentru cei care provin din familii mai educate şi înstărite şi cei care provin din familii mai puţin educate şi mai puţin înstărite', a afirmat ministrul Pricopie.
Conform acestuia, existenţa problemei a fost confirmată de un studiu care a arătat că în România pot fi diferenţe de până la un an şi jumătate între copiii de clasa a IV-a, evidenţiată chiar printr-o experienţă personală, datând din perioada în care, după ce a fost "fruntaş" la şcoala din satul natal, era să ajungă "codaş" la liceul din oraş, a povestit ministrul.
Şcoală de la 3 ani, soluţia oficialilor
„Am concurat timp de un an cu colegi care ştiau mai bine matematică, geografie şi nu numai pentru a-mi recâştiga poziţia. Alţi copii din mediul rural nici măcar nu pot ajunge să concureze, iar aceste lucruri se pot rezolva prin introducerea obligativităţii intrării într-un sistem formal de educaţie de la vârsta de 5 ani. Apoi, vom micşora această vârstă treptat, până la 3 ani, pentru că acest decalaj se face simţit încă din primii ani de şcoală. Un copil de trei ani nu realizează că tatăl său este analfabet spre deosebire de tatăl colegului său care este profesor universitar”, a afirmat Remus Pricopie.
El a precizat că această problemă nu poate fi rezolvată în momentul de faţă din cauza lipsei infrastructurii.
„Din acest motiv, premierul şi vicepremierul au decis transferarea a 240 de milioane de euro de la Programul de Transporturi şi Mediu pentru finalizarea a 1.400 de obiective începute şi neterminate”, a explicat oficialul vineri la Tulcea.
În total, România va putea accesa, până în 2020, peste 800 de milioane de euro pentru infrastructura din învăţământ, a spus acesta.
600 de microbuze noi în iunie
”Sunt multe lucruri care trebuie corectate în orizontul financiar 2014-2020, lucruri pe care nu le putem face singuri, iar Guvernul Ponta a solicitat o mai bună planificare a fondurilor structurale pentru sectorul educaţiei şi o axă distinctă pentru sistemul educaţional, care va conţine o sumă de 600 de milioane de euro, pe lângă cele 240 de milioane de euro şi alte milioane de euro cheltuite anterior. Vorbim, astfel, de aproximativ un miliard de euro cheltuiţi în mai puţin de opt ani şi niciodată sistemul de educaţie din România nu a avut o asemenea sumă”, a declarat ministrul Remus Pricopie.
De asemenea, oficialul a reluat promisiunea că, de anul viitor, toate şcolile din România, respectiv aproape 6.000 de unităţi cu personalitate juridică, vor avea bandă largă pentru internet, 2.500 dintre acestea urmând să beneficieze de această facilitate până la începutul semestrului următor al anului curent.
El a mai anunţat că, în luna iunie, Ministerul Educaţiei Naţionale va primi 600 de microbuze noi, procedurile pentru cea de-a doua licitaţie în vederea achiziţionării altor aproape 700 de mijloace de transport pentru elevi fiind demarate deja, potrivit Agerpres.
Evaluări periodice, nu examene
În plus, pentru a facilita accesul tuturor copiilor la sistemul de învăţământ, Guvernul a decis aplicarea unor politici integrate în sistemul educaţional, astfel încât să poată fi realizată o analiză eficientă a modului în care statul acordă diferite forme de sprijin financiar familiilor defavorizate, potrivit Agerpres.
Pricopie a explicat din nou de ce consideră importante evaluările transversale ale elevilor din toate unităţile de învăţământ din România din ciclul primar şi gimnazial.
”Avem nevoie de aceste evaluări care nu sunt examene. În alte ţări, testele se fac aproape o dată la două săptămâni, dar copiii nici măcar nu ştiu că sunt teste, iar examenele nu sunt evenimente publice. Nu cred că în acest moment trebuie să aplicăm modificări substanţiale ale examenelor. Nu pentru că ar fi perfecte, ci pentru că trebuie să vedem mai întâi ce nu funcţionează”, a precizat ministrul Remus Pricopie.
Fără schimbări la Bac în următorii ani
Acesta a reluat ideea că, în ceea ce priveşte Bacalaureatul, nu va face schimbări, aşa cum a convenit cu premierul Victor Ponta în luna decembrie a anului 2012, invocând nevoia de ”linişte, predictibilitate şi stabilitate” în sistem.
Informaţia a fost lansată şi joi, la Târgovişte. „Noi trebuie să asigurăm predictibilitate. Prin urmare, dacă luăm în discuţie schimbări pentru Bacalaureat ele trebuie să fie pentru 2017-2018, nu putem să vorbim de schimbări acum”, a declarat Remus Pricopie, potrivit Agerpres.
Ministrul a explicat de asemenea că acum evaluarea este una ”superficială”, în sensul că vizează prea puţine materii şi ar propune, de exemplu, ca toată lumea să dea Bac-ul la Istorie, indiferent de profilul studiat. Aşa cum la clasa a VIII-a ar trebui evaluaţi copiii şi la o limbă străină şi IT.
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
