Profesoara care formează olimpici la astronomie şi astrofizică. Ei sunt admişi la universităţi de prestigiu
0
Cu toate că astronomia nu este inclusă în programa şcolară, olimpiadă există, iar mulţi elevi fac performanţă. Printre cei pasionaţi se numără şi o profesoară din Timişoara care şi-a adaptat metodele de învăţare pentru ca cei mici să devină olimpici internaţionali, cunoscuţi de NASA şi doriţi la universităţi de prestigiu.
Simona Ivaşcu (54 de ani), profesoară de fizică şi chimie la Liceul Teoretic „Grigore Moisil“ din Timişoara, a fost desemnată profesor Merito în 2017 pentru modul în care le transmite pasiunea pentru astronomie şi astrofizică elevilor ei, mulţi fiind medaliaţi şi premiaţi la olimpiadele naţionale şi la concursuri internaţionale.
A absolvit Liceul sanitar din Timişoara, apoi Facultatea de Fizică şi Chimie, iar ulterior a făcut un masterat şi un doctorat în fizică. Înainte de a se aşeza la catedră, a profesat câţiva ani ca asistentă medicală.
„Când s-a ivit momentul, m-am reorientat către această profesie, care cred că mi se potriveşte cel mai bine“, îşi explică Simona Ivaşcu decizia.
Este profesoară de peste 25 de ani, iar la începutul anilor 2000 a avut pentru scurt timp şi un opţional de astronomie intitulat „Universul“, pe care ulterior l-a transformat în cercul de astronomie „Cassiopeia“, denumit după o galaxie uşor de identificat de către copii.
Olimpici în timpul liber
Profesoara mărturiseşte pentru „Weekend Adevărul“ că a început să studieze astronomia odată cu elevii ei. „Am aflat despre olimpiada de astronomie şi, spre surpriza mea, am găsit copii care doreau să participe, deşi nu ştiau nimic despre ea. Pentru că erau motivaţi să înveţe şi aveau nevoie de cineva care să îi îndrume, dar şi mie mi s-a părut interesant, am ajuns să studiez astronomia împreună cu ei“, spune ea.
Rezultatele nu au venit de la început, dar pentru că pe parcurs au venit copii din ce în ce mai pasionaţi de acest domeniu, acestea nu au întârziat să apară. Astfel, elevii coordonaţi de profesoara de fizică s-au calificat de două ori în finala concursului Zero Robotics, în 2014 şi 2019, o competiţie internaţională extrem de puternică, cu participanţi de pe întreg mapamondul.
Simona Ivaşcu alături de elevii săi FOTO arhiva personală
De asemenea, copiii au obţinut menţiuni, o medalie de argint şi una de aur la Olimpiada Naţională de Astronomie şi Astrofizică. De amintit este că această olimpiadă este organizată în România, deşi materia nu se regăseşte în programa şcolară, ceea ce înseamnă că elevii şi profesorii care îi coordonează trebuie să se documenteze singuri, în timpul liber.
După terminarea liceului, o parte dintre elevii coordonaţi de Simona Ivaşcu îşi construiesc o carieră mergând pe fizică, cu specializare în astronomie şi astrofizică. Profesoara spune că astronomia nu este pentru oricine, pentru că implică şi cunoştinţe de fizică, chimie şi matematică şi nu sunt mulţi care se încumetă să o studieze.
La olimpiadă da, în programă nu
Simona Ivaşcu şi-a adaptat permanent metodele de predare pentru a face materia interesantă la fizică şi chimie pentru elevii săi, dar este obligată permanent să şi studieze ca să se pună la curent cu ultimele noutăţi în astronomie şi astrofizică. Elevii săi ştiu, de altfel, că o găsesc mai degrabă la biblioteca liceului decât în cancelarie.
„Copiii se schimbă permanent, iar ca să le poţi capta interesul şi să aibă un folos din tot ce fac la şcoală, trebuie să schimbi lucrurile şi să le îmbunătăţeşti tot timpul. Nu ai cum altfel“, punctează profesoara.
De pildă, a început să introducă computerul din ce în ce mai mult în lecţiile pe care le predă, atât pentru pregătirea materialelor, cât şi pentru prezentări. Consideră că astronomia ar trebui să se regăsească în programa şcolară, pentru că elevii sunt interesaţi de studierea corpurilor şi fenomenelor cereşti, dar până acum Ministerul Educaţiei nu a făcut prea mult în această direcţie.
Roboţii, creaţiile celor mici
Concursul de robotică First Tech Challenge Romania este organizat pentru elevii de liceu, iar copiii coordonaţi de Simona Ivaşcu sunt deja de-ai casei. Ideea de bază este simplă: echipele pe care le formează trebuie să construiască un robot aproape de la zero, iar apoi să îl programeze ca să facă diferite lucruri. În fiecare an, tema concursului este diferită, ceea ce îi provoacă pe elevi să se autodepăşească pentru a construi mereu un nou robot, cu noi funcţii.
Simona Ivaşcu FOTO proiectulmerito.ro
„Este o activitate de echipă care îi învaţă pe copii foarte multe lucruri, în afară de ce învaţă în mod obişnuit la şcoală. Învaţă să îşi facă un plan de lucru, să caute fonduri, să realizeze partea mecanică şi să se organizeze foarte bine“, explică profesoara.
Este o activitate complexă, dar care copiilor le place foarte mult, poate şi pentru că probele din concurs seamănă mai mult cu jocurile. Roboţeii pe care îi creează acţionează într-un ring şi trebuie, de pildă, să transporte diverse obiecte, cum ar fi bilele, dintr-un loc în altul sau să aranjeze nişte cuburi într-o anumită ordine.
Minisateliţii Staţiei Spaţiale Internaţionale
Concursul Zero Robotics este organizat de Massachusetts Institute of Technology, NASA şi ESA (Agenţia Spaţială Europeană), iar echipele trebuie să rezolve sarcini care i-ar pune serios în încurcătură şi pe informaticienii cu experienţă – vorbim aici de programare şi simulare pe calculator. De pildă, la una dintre participări, provocarea din concurs a avut legătură cu Staţia Spaţială Internaţională.
Elevii s-au gândit la o modalitate prin care să colecteze din spaţiu piesele rămase în urma distrugerii unei nave şi să le depună într-un spaţiu bine determinat, în doar trei minute. Prin codul pe care l-au scris, copiii au coordonat câte o sferă care a îndeplinit sarcina amintită, la concurenţă cu o altă echipă, în timp real.
Simona Ivaşcu FOTO proiectulmerito.ro
Deşi, în aparenţă, totul pare o joacă, ca şi la concursul First Tech Challenge, în realitate, lucrurile nu stau deloc aşa. „În final, aplicau aceste programe create de copii pe nişte minisateliţi care există pe Staţia Spaţială Internaţională. În asta şi consta farmecul concursului: copiii îşi vedeau programele folosite în direct, printr-o transmisiune de pe staţia spaţială. Bănuiesc că cei de la NASA folosesc ideile copiilor pentru a crea lucruri practice“, remarcă Simona Ivaşcu.
Către performanţă, la universităţi de top
Mulţi dintre elevii pregătiţi de Simona Ivaşcu sunt admişi ulterior la universităţi de prestigiu din lume şi ştiu foarte bine ce vor să facă în viaţă. Paula Gherghinescu este unul dintre ei. Ea a participat la Olimpiada Naţională de Astronomie în fiecare an din clasa a VI-a până într-a XI-a, a absolvit Facultatea de Fizică la Universitatea din Oxford, iar acum îşi face doctoratul în astrofizică.
„Speranţa mea este să le deschid mintea, orizonturile, să înţeleagă că viaţa este mai frumoasă dacă ai o pasiune şi dacă îţi place ceea ce faci. Este important să gândeşti cu propria ta minte şi să nu iei niciodată idei de-a gata“, sunt principiile pe care profesoara Simona Ivaşcu le insuflă permanent elevilor săi şi care îi duc către succes.
Vă mai recomandăm să citiţi şi:
Profesoara care predă istoria de gimnaziu cu hieroglife. Le oferă elevilor libertate în învăţare
Se încarcă comentariile...
