Şcoală

articolul anterior articolul urmator

Profesoara din Neamţ care predă engleza prin jocuri şi ieşiri în natură. „Îi învăţ că nimic nu este imposibil“

0
3 Jul 2022 06:42:37
Autor: Valentin Trufasu
Ana-Maria Ghiorghiaşa FOTO arhiva personală
Ana-Maria Ghiorghiaşa FOTO arhiva personală

În localitatea Borca, din judeţul Neamţ, există o şcoală unde engleza a fost adusă copiilor ca un joc. Fie că sunt exerciţii de vocabular – Fazanul – sau de gramatică – X şi 0 –, un lucru este cert: elevii învaţă o limbă de circulaţie internaţională, îşi formează spiritul de echipă, dar se şi distrează copios.

Ana-Maria Ghiorghiaşa (31 de ani), profesoară de limba engleză la Liceul „Mihail Sadoveanu“ din localitatea Borca, judeţul Neamţ, foloseşte metode de predare ieşite din tipare pentru ca elevii săi să înveţe această limbă străină. Ea şi-a dat seama că vrea să urmeze calea profesoratului încă din adolescenţă, iar pentru asta a urmat Facultatea de Litere, specializarea Română-Engleză. 

GALERIE FOTO ANA-MARIA GHIORGHIAŞA

„Doream ca toţi copiii să se îndrăgostească de literatură prin intermediul meu, dar mi-am dat seama că programa la limba şi literatura română este mult prea strictă şi mi-ar fi impus foarte multe limitări în ceea ce priveşte subiectele pe care le puteam aborda cu elevii“, spune Ana-Maria pentru „Weekend Adevărul“. 

Aşa că a devenit profesoară de engleză şi a mers mai departe cu perfecţionarea, prin cursurile ONG-ului „Teach for Romania“. 

„Mi-era teamă să nu mă plafonez, să nu pierd contactul cu realitatea“ , îşi explică profesoara alegerea, care a absolvit anul trecut Academia de Leadership şi Pedagogie Teach.

Predare inspirată din realităţile cotidiene

Acum predă engleza în şcoala din Borca la elevi pornind de la clasa pregătitoare şi până la a XII-a. Nu pierde nicio ocazie pentru a folosi ştirile actuale ca să explice această limbă străină pe înţelesul copiilor. „Preiau ştiri de pe BBC şi New York Times şi le adaptez, astfel încât să pot duce subiectul discuţiei la ora de engleză şi să putem şi aprofunda noţiunile pe baza acestor materiale“, descrie simplu profesoara una dintre metodele pe care le foloseşte la clasă. Pune accentul şi pe pasiunile elevilor săi, pe care le transformă în proiecte, îi încurajează să aducă materiale la şcoală şi chiar să prezinte în engleză un subiect care le-a plăcut foarte mult.

X şi 0 cu verbe neregulate

Cunoscutul joc Fazanul, într-o variantă adaptată, evident, îl foloseşte pentru ca elevii să-şi îmbogăţească vocabularul, dar să se şi distreze. „Folosim ultima literă din cuvânt, pentru că este mai dificil în engleză, iar copiii trebuie să găsească un cuvânt în engleză care începe cu aceasta“, explică dascălul. 

O altă metodă distractivă este învăţarea verbelor neregulate cu ajutorul jocului X şi 0: linia se realizează doar când elevii reuşesc să adauge cele trei forme ale unui verb neregulat, care sunt aşezate corespunzător.

Concursurile de vocabular pe diverse tematici creează o adevărată nebunie în clasă. Dacă subiectul este „alimente“, copiii fac liste cu toate cuvintele pe care le ştiu în engleză pe acest domeniu şi, în final, sunt puşi doar termenii la care nicio altă echipă nu s-a gândit.

FOTO arhiva personală

Un alt joc distractiv de învăţat limba engleză este cel al scaunelor muzicale. Ana-Maria pune o melodie, iar când apasă stop, fiecare dintre ei trebuie să se aşeze oriunde găseşte un spaţiu liber. În acel moment trebuie să poarte o conversaţie în engleză cu perechea lângă care s-a aşezat şi să afle cât mai multe lucruri de la aceasta, iar la final îi spun profesoarei ce au aflat. 

„Folosesc şi telefonul fără fir. Ideea este să exerseze pronunţia unor cuvinte şi să ajungă la celălalt capăt termenul spus de mine. Evident, ajung în final diverse alte cuvinte“, spune râzând profesoara. Distracţia e maximă, dar copiii se gândesc puţin şi la strategie. Îşi aleg colegii care stau la capete şi la mijloc, astfel încât termenii care ajung la capătul firului să aibă cât de cât sens.

Trei strike-uri, ca la baseball

Ca să îi motiveze să vorbească doar în engleză când au oră de vorbire, Ana-Maria li se adresează ca în baseballul american: „Aveţi trei strike-uri (n.r. – încercări)“. Elevii trebuie să colaboreze, dar fără să pronunţe nici măcar un cuvânt în română, iar dacă încalcă regula celor trei încercări, echipa este eliminată din joc. Astfel că ei şi-au dezvoltat foarte mult şi spiritul de echipă. Le place la fel de mult şi când îşi fac ei echipele, dar şi când îi pune profa de engleză într-o echipă sau alta.

„Ajung să îşi şi cunoască mai bine colegii. De altfel, sunt şi jocuri prin care fiecare elev se descrie sau îşi laudă colegii, ori îşi expun realităţile cotidiene, dar totul în limba engleză“, punctează profesoara. De fiecare dată când are ocazia, iese cu elevii săi în natură şi îi provoacă să joace rolul de ghizi, să le dea colegilor indicaţii, dar şi să recunoască şi să denumească în engleză plantele pe care le întâlnesc.

FOTO arhiva personală

După atâtea jocuri şi exerciţii de rol, sunt situaţii în care unii elevi o întreabă „Dar ce, englezii ştiu română? Eu de ce trebuie să ştiu engleză?“. Răspunsul profesoarei este la fel de inedit ca întrebarea. Îi îndeamnă să dea o căutare pe Google pe ce subiect îi interesează atât în română, cât şi în engleză. De pildă, telefon versus phone, iar rezultatele pentru ultima variantă vor fi întotdeauna mai multe şi cu informaţii mai complexe. 

Dacă asta nu îi convinge, le cere să îşi întrebe părinţii dacă merită sau nu să înveţe engleză. Pentru că majoritatea dintre aceştia nu ştiu deloc engleză, dar înţeleg utilitatea învăţării unei limbi de mare circulaţie internaţională, feedback-ul este întotdeauna pozitiv şi îşi atinge astfel scopul.

Cum combate abandonul şcolar

Mulţi părinţi din Borca au plecat în străinătate ca să le poată asigura copiilor un trai mai bun. Aceştia sunt lăsaţi în grija rudelor, dar nu sunt puţine situaţiile în care unii dintre ei abandonează şcoala. Ana-Maria şi-a dezvoltat un sistem propriu de combatere a acestui fenomen în cei nouă ani de când predă la catedră. Merge mai întâi să cunoască familia copilului, apoi îi cheamă la şcoală şi vorbeşte şi cu ceilalţi profesori, iar în ultimă instanţă implică şi autorităţile locale.

„Am acum un astfel de caz. Copilul a rămas deja repetent de două ori şi nu mai vrea să vină la şcoală. Îi este ruşine, vrea să şi muncească. În primul semestru a venit, apoi a renunţat. Este un proces continuu“, explică profesoara munca de Sisif pe care o duce permanent ca să îi readucă la şcoală pe copiii care nu văd niciun rost în educaţie.

FOTO arhiva personală

De altfel, în viitorul apropiat, ea va aduce la clasă specialişti din diverse domenii ca să discute cu elevii despre ce pot face după absolvirea gimnaziului şi liceului, în special cu cei de clasa a VIII-a şi clasa a XII-a. „Jobul meu este să îi învăţ engleză, dar şi mai important este să îi fac să aibă încredere în ei, să devină independenţi, să creadă că pot să înveţe orice oricând şi că nimic nu este imposibil“, este visul tinerei profesoare pentru elevii săi.

Vă mai recomandăm să citiţi şi:

Profesoara care a creat o „fabrică de isteţime“ în curtea şcolii. În ce constă impresionantul model de educaţie

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii

Modifică Setările