Program pentru integrarea copiilor români reîntorşi acasă

Am fost invitatul emisiunii Articolul VII, de la TVR Internaţional, într-un dialog cu realizatoarea Mihaela Crăciun pe tema educaţiei pentru copiii români care se întorc din străinătate.

O temă de actualitate, în condiţiile unui mare număr de români care fac acest pas. În cadrul discuţiei am prezentat un plan pentru integrarea cu succes a acestor copii, pe care îl vom prezenţa Ministerului educaţiei. De altfel, în prima parte a emisiunii a fost invitat chiar ministrul de resort, Sorin Cîmpeanu. Lansez, cu această ocazie, în dezbatere publică acest proiect. 

Trecem printr-o situaţie neobişnuită. O parte importantă dintre români se întorc  acasă. De voie sau de nevoie, influenţat cu siguranţă de situaţia sanitară, fluxul migraţiei se inversează. Prin urmare, în şcolile româneşti este din ce în ce mai întâlnită o nouă categorie de elevi, care, deşi vorbesc nativ limba română, nu au aceleaşi repere culturale ca majoritatea noilor colegi: copiii care au revenit acasă. Este şcoala românească pregătită să îi primească, aceasta a fost principala întrebare a emisiunii. 

Am plecat, în răspunsul meu, de la premisa că pofesorii nu sunt pregătiţi pentru integrarea acestor copii, pentru că nimeni nu a făcut un efort de instruire pe acest subiect. Înţelegerea sau nu a specificului acestei categorii de elevi este lăsată la flerul şi bunăvoinţa fiecărui cadru didactic. Dar nu aşa se obţin noi competenţe didactice.

Propun, prin urmare, un program naţional coerent de integrare, Bine aţi revenit Acasă. Un program al Ministerul Educaţiei, unde o structura dedicată, condusă de un secretar de stat sau un consilier, să îl deruleze, prin intermediul inspectoratelor şcolare, în întreaga ţară. Scopul este de a avea profesori referenţi în fiecare judeţ, care să poată interveni acolo unde este nevoie şi care să fie, la rândul lor, formatori. 

Obiectivele acestui program sunt:

- cartografierea acestor elevi, câţi şi unde sunt. Elevii reveniţi din Diaspora sunt de mai multe categorii: cei care au început şcoala în România, s-au integrat în alt sistem de învăţământ, iar cum reiau studiile în România; elevi care au studiat doar în altă ţară şi vorbesc limba română în familie; elevi care au beneficiat de programele de limbă şi civilizaţie română din străinătate.

- cartografierea nivelului lor de cunoştinţe şi a diferenţelor faţă de programa din sistemul românesc de învăţământ. Se poate face o analiză a programelor din ţările europene din care revin majoritatea românilor, sunt diferenţe importante în ceea ce priveşte anul începerii studierii unor materii sau a manierei în care sunt predate. În acest fel, se poate personaliza un program de studii pentru un elev care revine din Spania, în clasa a-X-a, de exemplu, diferit de cel care revine din Italia sau din Germania. 

- elaborarea unui program adaptat de Limbă şi civilizaţie românească, care să cuprindă repere de istorie, geografie şi literatură. Acestea sunt principalele puncte de diferenţa faţă de un elev care a studiat doar în România, educaţia parentală, oricât de binevoitoare, nu poate suplini studiile formale. Aici poate fi folosită experienţa şcolilor româneşti din străînătate, coordonate de Institutul limbii române, dar şi cea a predării limbii române în anul pregătitor oferit studenţilor străini din România. 

- instalarea unui climat primitor pentru cei care revin din străinătate. Integrarea copiilor are trei avantaje majore: părinţii sunt încurajaţi să se integreze la rândul lor; viitorul adult, actualul elev, este motivat să rămână în România; este un semnal pozitiv pentru alţi cetăţeni români, care iau în calcul întoarcerea acasă, dar sunt, încă, reticenţi. În condiţiile crizei demografice din toată Europa, întoarcea pe termen lung al unei părţi din personalul calificat este o mare şansă şi o mare bogăţie pentru ţară. Avem de privit cu atenţie exemplul Poloniei, care a reuşit un astfel de proiect naţional. În acest moment o mare parte dintre cei reveniţi au făcut acest pas mai mult de nevoie. Părinţii nu sunt, la rândul lor, într-o situaţie uşoară. Cu atât mai mult este importantă integrarea copiiilor lor, care este foarte posibil să nu şi fi dorit această revenire şi pentru care timpul de pregătire să fi fost scurt.

Recomand, în elaborarea şi implementarea acestui program, folosirea experienţei profesorilor români care lucrează sau au lucrat în străinătate, care au experienţa directă a altui sistem de învăţământ. Acest lucru se poate face foarte bine de la distanţă. 

O mare piedică în această integrare este atitudinea indiferenţă sau chiar agresivă a unor profesori, destul de des întâlnită, din păcate. Aceasta provoacă elevului o suferinţă foarte puternică şi o lipsă de încredere în sistemul educativ, care îl plasează într-un cerc vicios. Obişnuinţa de a forma elevi extrem de competitivi, concurenţa acerbă între profesori, clase, şcoli, nu este un factor care să favorizeze incluziunea acestor elevi cu un profil particular, care pot foarte uşor să fie, în mod eronat, judecaţi ca fiind mai slabi decât ceilalţi, ca stricând nivelul clasei şamd.

Pentru a depăşi acest lucru, este nevoie de două axe de acţiune:

- o legislaţie şcolară care să interzică categoric hărţuirea acestor copii, cu pedepse severe

- o campanie de sensibilizare a profesorilor faţă de nevoile specifice de primire şi de instruire a acestora. Aici trebuie adăugat că o mare parte dintre elevii români au beneficiat de o primire personalizată şi de programe adaptate, în ţările în care şi-au continuat studiile. Pentru ei, odată reveniţi acasă, este cu atât mai greu de înţeles că nu sunt bine primiţi. Rolul principal în această sensibilizare revine profesorilor referenţi, formaţi în cadrul programului Bine aţi revenit Acasă. 

Trebuie, aşadar, să oprim practicile care nu sunt corecte, dar să oferim, în acelaşi timp, instrumente clare pentru aplicarea celor care sunt potrivite. 

Un exemplu foarte bun de acţiune pe acest subiect este proiectul pilot Un copil român, sosit din străinătate, un viitor adult în societate, propus în parteneriat de Şcoala românească din Bordeaux şi mai multe asociaţii din judeţul Timiş, printre care Luptă, Zâmbeşte şi Trăieşte. O echipă compusă din cadre didactice, psihologi, medici şi IT-işti, care are, printre obiective, elaborarea unui Ghid de bune practici pentru copiii reîntorşi în mediul educativ din România. Acest proiect va fi prezentat într-un articol dedicat, care va urma unei dezbateri RoZoom Press cu echipa de coordonare. 

Puteţi urmări aici ediţia emisiunii Articolul VII, difuzată miercuri, 7 aprilie, la TVR Internaţional