Şcoală

articolul anterior articolul urmator

Progresul şcolar al elevilor, baza salarizării diferenţiate a profesorilor. Cum poate fi măsurat

24
8 Jan 2021 08:31:09
Ştefan Vlaston

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a ajuns şi dânsul la concluzia că nu pot fi acordate profesorilor creşteri salariale „otova”. Şi are dreptate. Aşa s-a procedat în România de 30 de ani. Şi am ajuns coada Europei la testele PISA. Mai greu este cu măsurarea obiectivă a performanţei profesorilor. Am scris de multe ori despre progresul şcolar al elevilor şi măsurarea lui. Degeaba.

Mai încerc odată, dacă tot îl preocupă subiectul pe ministrul Educaţiei.

Ce spune ministrul Cîmpeanu

Mi se pare greşit să fie acordate creşteri salariale otova, trebuie date pe anumite criterii de performanţă. Nu neapărat pe excelenţă sau elitism, este mult mai greu să duci un elev de la nota 5 la nota 6, decât să-l duci de la 9 la 10”.

Ministrul vede şi sursa acordării acestor creşteri pe criterii de performanţă: Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), adică banii europeni. Probabil ar fi posibilă o astfel de formulă, cu condiţia să convingi organismele europene că scopul este corect şi cinstit. Ceea ce este mult mai greu.

Cert este că nimic altceva nu poate urni progresul în educaţie. Motoarele motivării salariale sunt singurele care funcţionează în toate sectoarele de activitate, la privat sau la stat.

Aşa cum bine remarca ministrul Cîmpeanu, nu trebuie să ne uităm doar la şcolile foarte bune, unde vin elevi de 9 şi 10. Acolo performanţa e simplă, şi vine de la elevi, nu neapărat de la profesori. Problemele apar în zonele defavorizate, în rural, urbanul mic, unde elevii nu au sprijinul material şi funcţional al părinţilor. O ţară nu progresează cu doar 0,01% olimpici. Va progresa atunci când vom avea absolvenţi de şcoală capabili să presteze o muncă mediu sau superior calificată. Inclusiv în meserii importante.

Criteriul pentru salarizarea diferenţiată în educaţie este progresul şcolar al elevilor

Ce este progresul şcolar al elevilor şi cum îl măsurăm? Aceasta este întrebarea la care vrea să răspundă prezentul articol.

România are nevoie ca de aer de un sistem standardizat, unitar la nivel de ţară, bazat pe aplicaţii informatice, pentru măsurarea progresului şcolar al elevilor. Altfel, în multe şcoli notele se pun „din burtă”, pe ochi frumoşi sau după cadourile primite. Mistificarea, ipocrizia şi minciuna ne-au condus când aveam 80% procent de promovare la Bac, iar în anul următor, 2011, am avut 45%. Jumătate.

Sau diferenţele între notele de la Evaluarea Naţională şi cele din clasele V-VIII. Cu 2, 3 , 4 puncte mai mari cele din clasele V-VIII.

Pentru a şti cum stăm, care este starea reală a învăţământului la un moment dat este necesar un sistem naţional standardizat, unitar la nivel de ţară, pentru a măsura progresul şcolar al elevilor. Cel puţin începând cu clasa a V-a. Dacă reuşim să măsurăm acest progres şcolar, avem şi criteriul obiectiv pentru salarizarea diferenţiată a profesorilor.

În ce constă sistemul standardizat, unitar la nivel de ţară

În primul rând în generarea unor bazine de itemi unici, pentru fecare clasă, disciplină, profil, specializare. În primul an se poate porni, experimental, doar pentru gimnaziu, unde lucrurile sunt mai simple. Serviciul specializat, CNPEE (Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie), numeşte responsabili pe fiecare disciplină importantă, care colectează de la profesorii din disciplina respectivă propuneri de astfel de itemi. Itemii vor fi propuşi în trei variante: simpli, medii, şi de aprofundare, astfel încât bazinul de itemi va avea trei secţiuni. Responsabilul de bazin este salarizat pentru munca sa, va putea folosi şi culegerile sau manualele în vigoare, iar munca se desfăşoară exclusiv online. Dacă fiecare bazin acumulează câteva sute de itemi este suficient.

La sfârşitul anului şcolar, în cadrul evaluării sumative, aplicaţia generează în dimineaţa testării, pe hârtie, „n” teste tip grilă, similare dar nu identice, pentru elevii unei clase. Un profesor de altă disciplină împarte testele, le adună la sfârşitul celor două ore, şi le predă informaticianului şcolii. Fiecare test cuprinde câte 5 itemi din fiecare categorie, simplu, mediu şi de aprofundare. Este personalizat, prin cod de bare, iar subiectele sunt diferite de la elev la elev. Astfel se exclude copiatul sau inspirarea din „extra” surse. Aplicaţia verifică răspunsurile şi expediază nota, centralizat, la CNPEE. Aici se măsoară progresul şcolar elevilor, ca diferenţa între notele testelor din doi ani consecutivi. Apoi se fac medii statistice pentru elevii unui profesor, unei şcoli, unei comunităţi, unui judeţ. Dacă elevii unui profesor au progresat, statistic, de la media 5 la media 7, jos pălăria! Profesorul va primi un bonus consistent la salarizare, proporţional cu progresul şcolar al elevilor săi.

În felul acesta se exclude subiectivismul profesorilor şi influenţele de natură extra şcolară. Vom şti cum stăm, an de an, şi părinţii, şi profesorii şi managerii şcolilor. Avem o măsură obiectivă a activităţii şcolare, pusă la baza unei salarizări diferenţiate. Costurile şi efortul implementării unui astfel de sistem nu sunt deloc mari, prin prisma foloaselor evidente pe care le aduce.

Sigur, în cadrul unui articol pot fi prezentate doar ideile principale. Un grup de lucru la nivelul ministerului, împreună cu o firmă de software, pot pune la punct sistemul de evaluare în câteva luni. El ar putea fi experimentat în anul şcolar următor pentru elevii din gimnaziu.

Depinde acum de decizia ministrului de a şi face ce spune. Sau rămân declaraţii gratuite, neurmate de acţiuni. Aşa cum se întâmplă de 30 de ani.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

24 Comentarii

An Analog Guy In A Digital World
8.01.2021, 09:19:55

Domnule Vlaston, va rog sa ne indicati ce forma de protest ati ales in timpul mandatului ministrului Andrei Marga, cand si dumneavoastra v-a fost ridicat salariul "otova" desi n-ati avut acest drept precum alte categorii de profesori. E vorba despre banii acordati suplimentar pentru transportul pe distante lungi, cu transportul in comun. Va multumesc si astept sa vad daca proverbul cu usturoiul se confirma sau nu. O zi buna!

+3 (9 voturi)
Ştefan Vlaston
8.01.2021, 09:34:25

N am primit nimic „otova”. Sunteti profesor si va aparati salariul? As intelege

-1 (7 voturi)
constantin constantin
8.01.2021, 09:23:20

Foarte bun articolul!

-6 (10 voturi)
Ştefan Vlaston
8.01.2021, 09:35:13

Multumesc!

-1 (5 voturi)
profesoru
8.01.2021, 09:36:32

O idee aberantă. Profesorul nu poate face nimic dacă elevii nu doresc să învețe. În școlile sau clasele slabe elevii se mulțumesc să învețe doar până la nota 5, pentru a promova. Nu doresc să facă eforturi în plus. E aberant să condiționezi salariul profesorului de factori care nu sunt sub controlul lui. Asta e ca și cum ai condiționa salariul medicului de dorința

+2 (8 voturi)

Vezi toate comentariile (24)

Modifică Setările