Şcoală

articolul anterior articolul urmator

Răzgândirea educaţiei învechite

10
10 Apr 2016 15:30:55
Doru Pop
„Elevii danezi pot să studieze la liceu programe cum sunt creşterea animalelor, producţie media sau reparaţii auto“ FOTO Shutterstock
„Elevii danezi pot să studieze la liceu programe cum sunt creşterea animalelor, producţie media sau reparaţii auto“ FOTO Shutterstock

Oficialii Ministerului Educaţiei Naţionale au mimat încă o dată reforma cu noul „plan-cadru“ prin care s-a revizuit, dar nu s-a schimbat nimic în modul cum se fac studii gimnaziale. Au fost introduse materii cu titluri sforăitoare (educaţie interculturală) sau pompoase (cetăţenia democratică) ori abracadabrante (educaţie economico-financiară). Ce ar trebui să se schimbe cu adevărat pentru ca şcoala românească să iasă din marasmul în care se află?

Deşi Ministrul Educaţiei ne-a liniştit cu vestea că nu se vor „scoate” nici muzica şi nici latina, ba chiar că se va face mai multă informatică, episodul cu schimbarea eşuată a planului-cadru este relevant pentru situaţia în care ne aflăm. E clar că decidenţii de la noi sunt departe de „Regândirea educaţiei”, cerută de documentele Comisiei Europene, şi sunt în continuare în paradigma „răzgândirii educaţiei”, care presupune schimbare fără transformare.

Elevii au aflat că vor studia în loc de latină o inexistentă materie numită cultură romanică. Aceste studii „romanice” probabil că vor include elemente de istorie a Romei până la dispariţia latinei clasice. Sau elevii vor studia toate culturile care derivă din latină, deci implicit culturile franceză, spaniolă sau italiană? Ori va fi un amestec de socio-lingvistică şi istorie politică sau culturală a cel puţin unui mileniu de influenţă a limbii romane? Schimbarea este de formă, dar nu şi de conţinut.

Ce trebuie să se schimbe?

În primul rând este vorba tocmai despre această mentalitate care trebuie abandonată. Trebuie să trecem de la un sistem greoi, bazat pe transmiterea unidirecţională de informaţii la un sistem flexibil, unde şcolile şi profesorii să aibă libertatea de a alege ce şi cum studiază. Trebuie să ieşim dintr-un sistem bazat pe memorare şi reproducere mecanică, fixat într-un stil de învăţare şi predare învechite şi întemeiat pe relaţii perimate între profesori şi elevi. Gimnaziile noastre trebuie să iasă din modelul carceral înspre un sistem multi-modal.

O problemă sistemică majoră, care nu s-a rezolvat în ultimele două decenii în România, este tocmai lipsa opţiunii elevilor pentru mai multe direcţii de învăţare şi dezvoltare. Acest lucru se vede în situaţia catastrofală de la Bacalaureat, unde nu toţi absolvenţii de liceu sunt performanţi la nivelul cerut de standardele Ministerului. Separaţia primitivă de la noi, cu împărţirea veche între „uman” versus „real”, cu „profile” stranii (cum este socio-uman!) este cu totul depăşită.

Modelul şcolar din ţările nordice este astăzi performant nu prin cantitate, ci prin calitate. Nu e de mirare că în sistemul de evaluare PISA (programul pentru evaluarea internaţională) elevii finlandezi sunt pe primul loc în Europa, iar cei români printre ultimii.

Ce se întâmplă de fapt?

Spre deosebire de România, unde învăţământul se face cu toptanul, elevii din ţările nordice (Suedia este un alt exemplu relevant) pot alege direcţii de studii relevante, nu „arii curiculare” cum este aberaţia numită la noi „Om şi societate”. Copiii noştri trebuie să aibă ore unde să fie învăţaţi elemente de estetică, de artă vizuală, de cultură media. Ei trebuie să fie pregătiţi şi pentru activităţi aparent imponderabile precum comunicare, teatru, dans, arte plastice. Şi, evident, un elev care urmează o astfel de direcţie de studii nu va da examene de absolvire din matematică sau ştiinţele naturii, ci din estetică, ştiinţele comunicării sau cultură vizuală.

Tot mai multe sisteme educaţionale internaţionale renunţă la ideea de „materie“, care este înlocuită cu noţiunea „subiect“ (sau temă). 

Astfel, în loc să înveţe pe de rost poezii din literatura de secol XIX, elevii din aceste ţări studiază tehnici de scriere sau literatură universală ori cultură media. În loc de istoria predată cu ani de domnie învăţaţi pe de rost, pot fi făcute studii ale Uniunii Europene, care să amestece elemente de geografie cu concepte din politică (un fel de studii romanice, dar relevante).

Există zone cu totul absente din educaţia tinerilor noştri, dar cel mai grav este că lipsesc studiile despre cultura media din care ei fac parte. De exemplu în Franţa, încă din anii 80, se predă la liceu o materie numită studii media unde, împreună cu studii de cinema sau cultură populară, elevii sunt „alfabetizaţi” cultural. Este inacceptabil ca, într-o generaţie în care mare parte din informaţii provin prin intermediul mediilor de masă, la noi să se studieze aberaţii precum „educaţie tehnologică”. „Literaturizarea” media şi alfabetizarea culturală este obligatorie pentru sistemul românesc de învăţământ. În Statele Unite nenumărate licee au introdus studiile de jurnalism, iar în Anglia sunt licee unde se predau extensiv materii precum producţie video. Nici studii de teatru nu avem în liceele noastre. În afara activităţilor extra-şcolare, nu există o materie din programa de învăţământ care să fie dedicată dramaturgiei sau actoriei.

În plus copiii noştri, care sunt deja „nativi digitali”, fac în epoca tehnologiilor mobile o materie numită TIC (Tehnologia informaţiei şi comunicării), care este echivalentul studierii în epoca fierului a modului cum se cioplea piatra în Paleoliticul timpuriu. Revoluţia digitală nu a intrat în sistemul românesc de învăţământ (şi nici invers). Ea presupune noi contexte de învăţare, introducerea unor metode de predare care să includă mediile digitale şi, în general, obligaţia includerii noilor media în procesul educativ. În Danemarca, de exemplu, toate şcolile au pagini web, peste 90% dintre ele au implementat programe digitale de predare şi 98% dintre profesori utilizează predarea prin intermediul mediilor digitale la fiecare lecţie. La noi chiar şi şcolile care au sisteme wireless le interzic elevilor accesul liber.

În plus nu există niciun motiv să continuăm cu sistemul acesta în care toţi elevii din România trebuie să susţină acelaşi tip de bacalaureat şi să facă acelaşi tip de studii. Trebuie să dezvoltăm un sistem învăţământ, la nivel gimnazial, de tip vocaţional. Adică ceea ce Comisia Europeană a enunţat ca strategie până în 2020 şi anume implementarea procesului Copenhaga. Sistemul numit VET (de la Educaţie şi Pregătire Vocaţională) trebuie să le permită elevilor care nu vor să facă studii universitare (adică la noi aproape 50%) să aleagă domenii tehnice şi profesionale diverse, fără să fie obligaţi să încheie cu un bacalaureat tradiţional.

Elevii danezi pot să studieze la liceu programe cum sunt creşterea animalelor, producţie media sau reparaţii auto. La noi transformările din Uniunea Europeană sunt doar subiecte pentru conferinţe finanţate din fonduri europene.

Tot în ţările nordice elevii pot alege să studieze domenii vocaţionale dintre cele mai interesante, de la coafură la circ, de la resurse naturale şi mediu la servicii sociale, ori educaţie fizică şi sport. Astfel, elevii finlandezi care studiază în programul vocaţional de turism şi servicii au ore de „restaurant”, care includ deprinderi de comunicare şi limbi străine (pentru interacţiunea cu turiştii străini). Elevii danezi pot să studieze la liceu programe cum sunt creşterea animalelor, producţie media sau reparaţii auto. La noi transformările din Uniunea Europeană sunt doar subiecte pentru conferinţe finanţate din fonduri europene.

Dar cel mai important este faptul că abordarea generală trebuie să fie aceea a stimulării unui învăţământ deschis, unde elevii să poată alege trasee educative, unde copiilor să nu le fie îndesate în cap informaţii, ci să înveţe cum să înveţe. Până atunci, elevii noştri vor rămâne cu TIC şi cu noile studii romanice, unde, probabil, se va studia poezia provensală veche. 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

10 Comentarii

Swami
10.04.2016, 16:53:25

Domnilor ziaristi, zau daca va inteleg. Aruncati totul in derizoriu. Cata teorie intr-un ziar. Faceti dezbaterile astea in asociatiile profesionale ale cadrelor didactice. Oamenii au nevoie de chestii practice. S-a ingropat Romania de atata teorie. In fiecare an o alta teorie. Si incep savantii sa-si dea cu parerea in presa. Si se uita omul simplu siderat la toate aceste creti..nisme. Elevul are nevoie de cunostinte practice, utile, pentru el insusi, in primul rand. Si pe urma da el inapoi tarii de bunavoie. Procesul de invatare e foarte simplu. Captarea atentiei, transferarea informatiei, verificarea receptionarii informatiei ( aici e dicutabil mecanismul de evaluare- metoda finlandeza presupune verificarea receptionarii informatiei raportat la cunostintele acumulate anterior de catre elev, sau clasic prin metoda statisctica). Educatia in Romania, in momentul de fata, nu aplica nici una din acestea. Lispeste cu desavarsire captarea atentiei, prpfesorul isi tine monologul (daca il tine), si la sfarsit ministerul tranteste o schema e evaluare in afara oricarei statistici. Ce spune un psiholg pediatru? Cat poate asimila un copil intr-o zi de scoala? De ce face ministerul programa in si mecanismele de evaluare in afara unei realitati. Daca elevul nu are atentie la clasa atunci zero educatie. Care sunt factorii negativi datorita carora invatamantul romanesc esueaza? Unde e lista acestora in oridinea descrescatoare a poderii lor in rezultateel negative? Toata lumea vorbeste de educatie crezand ca toti suntem prosti. Exista metode stiintifice prin care se pot analiza cauzele si gasi solutii. Dar nimeni nu le pretinde celor din minister. Domnilor ziaristi, educatia e o stiinta. Asadar se supune demersului stiintific.

+3 (3 voturi)
Realist
10.04.2016, 22:10:47

Foarte corect, Swami ! Schimbarea trebuie sa vina de acolo de la Sursa - recte de la Ministerul Invatamantului. Dar in realitate vedem ca cei de acolo SUNT CEI MAI CONSERVATORI, ii ingrozeste orice schimbare caci ar trebui sa faca reforme afectand inclusiv cadrele didactice. Ori ei nu sunt un Minister al Invatamantului ci un MINISTER AL PROFESORILOR, uittand ca sunt in slujba elevilor si a parintilor lor ! Scopul principal este ca elevii sa devina comptenti profesional si social (vezi si starea jalnica a electoratului lipsit de simt critic), nu acela ca profesorii sa duca o viata usoara ! (btw: parintii mei au fost profesori stiu bine situatia din interior). Lipsa unor criterii de performanta pentru profesori, titularizarea pe viata, dictatura profesorilor in relatia cu elevii si sistemul antic de predare fac ravagii in invatamantul rmanesc - efectiv ar trebui schimbat din radacini ! Dar isi doresc politicienii nostri niste tineri cu initiativa, discernamant si simt critic ? In vecii vecilor nu !!

+2 (2 voturi)
Constantin Dejanovici
10.04.2016, 20:30:00

1. Ce studiază elevii danezi se studiază şi la licee din România: creşterea animalelor la licee agricole, producţie media la licee vocaţionale, reparaţii auto la profilul tehnic din liceele tehnologice (şi elevii chiar fac practică în ateliere de reparaţii auto, evident, acolo unde s-au încheiat parteneriate cu agenţii economici respectivi. Dar există exemple care arată că sistemul e funcţional, cel puţin la capitolul pregătire practică). 2. Libertatea de a alege a elevilor are sens doar dacă alegerea respectivă, fie că e a lor, fie a părinţilor, e făcută în cunoştinţă de cauză. Licee care să scoată direct medici, judecători, piloţi militari (sau, mai ştii, politicieni de succes :) ) nu există nicăieri în lume. Important este ca absolventul, la terminarea liceului, dacă nu-şi continuă studiile, să poată totuşi să-şi găsească un loc de muncă. Or, la ora actuală, în România e greu de găsit un astfel de loc, indiferent de calificare. Ar trebui atunci să înfiinţăm profile pentru ocupaţiile românilor care lucrează în prezent în Occident (de la salahor până la îngrijitoare de vârstnici)? 3. Utilizarea Internet-ului în învăţământ e destul de răspândită în România. S-au scos şi bani frumoşi (psst, băieţi deştepti în cauză!) din informatizarea şi utilizarea IT-ului la clase şi în general în activitatea didactică. Rezultat: suntem acolo unde se vede cu ochiul liber, deci nu absenţa IT-ului era problema.

+2 (2 voturi)
daco getul
10.04.2016, 23:07:59

ceea ce nu pricepe acest domn este ca orice schimbari ai aduce sistemului de invatamant romanesc , nu va fi bine niciodata pt ca piata muncii este varza in ro, mentalitatea angajatorilor , filozofia de lucru sunt vai de mama lor, absorbtia absolventilor aproape ca nu exista omu asta vb de tarile nordice fara sa aiba habar, acolo te poti angaja si daca ai 8 clase, te califici la locul de munca, pb nu este in invatamant ci pe piata muncii unde daca ai 35 ani esti aruncat la gunoi

+3 (3 voturi)
Aron Deleanu
11.04.2016, 07:21:23

Nu știu dacă elevii din țările nordice se clasează pe locuri fruntașe la olimpiadele internaționale la materii ca:matematică,informatică,fizică,chimie,astronomie,geografie,...Poate nu știu eu!

Vezi toate comentariile (10)

Modifică Setările