Şcoală

articolul anterior articolul urmator

Reforma şcolii: a schimba totul fără a schimba nimic

30
17 Apr 2015 17:59:02
Nicolae Manolescu

Încet, încet, reforma şcolii devine o cauză prioritară în mai multe ţări ale lumii. Rapoartele OCDE au pus în lumină, de câţiva ani încoace, progresul şcolii din ţări ca Finlanda sau Coreea de Sud, al căror exemplu e tot mai des recomandat unor ţări europene cu tradiţii mult mai vechi şi socotite până deunăzi inconturnabile.

 Esenţial este totuşi faptul că lumea pare să fi devenit conştientă de rolul şcolii în dezvoltarea civilizaţiei umane. Exisă încă, din nefericire, mari disparităţi între ţări şi continente. O aplicare globală a unor principii de educaţie şi a unor metode de studiu nu va fi posibilă decenii bune de aici înainte. Africa are nevoie de cu totul alte programe decât Europa. Un exemplu, între atâtea: Education for all, programul UNESCO, are un sens şi o utilitate indiscutabilă dacă ne referim la o bună parte a ţărilor africane sau arabe, dar e cu desăvârşire defazat faţă de necesităţile şcolii europene.

Merită să enumerăm câteva dificultăţi cu care se confruntă astăzi reforma şcolii din Europa şi, nu în ultimul rând, din  România.

Prima este inerţia sistemului de învăţământ, cu cât nivelul lui este mai complex. Vorbind bunăoară doar despre reforma în curs a colegiului francez, opoziţia la propunerile guvernului este masivă şi descurajantă, venind îndeosebi din partea sindicatelor. Opozanţii fac contrapropuneri contradictorii, care se anulează reciproc. Confruntările pot dura un timp nedefinit, angajându-i şi pe profesori, şi pe părinţi. Consecinţa este că o schimbare reală nu este posibilă.  

A doua dificultate este, din contra, schimbarea repetată şi pe termen scurt a sistemului de învăţământ. Când reformele succesive nici măcar nu se aşteaptă una pe alta. Şi nu sunt introduse la debut de serie, ci, deseori aleatoriu, pe parcursul procesului. Încălecându-se una cu alta, ele perturbă procesul, îi derutează pe dascăli şi pe elevi şi produc confuzie. Când îţi înscrii copilul în clasa pregătitoare, nu ştii câte clase va face, câte la gimnaziu şi câte la liceu, ca să nu spun că despre tipul de bac de care va avea parte e riscant să-ţi faci cea mai mică idee.

A dificultate treia este lipsa unei concepţii clare despre menirea şcolii în societate. La ce bun să-mi pierd ani din viaţă ca să merg la şcoală? O întrebare a unor elevi la care dascălii nu par să aibă răspuns. Ca să ştii care sunt materiile care le vor fi necesare în viaţă elevilor, e nevoie să cunoşti cum va arăta lumea în viitorul, măcar, apropiat. Din păcate, şcoala ne pregăteşte cel mult pentru prezent, dacă nu cumva pentru trecut. N-am citit decât rarisime studii sau statistici referitoare la raportul dintre şcoala de azi şi lumea de mâine. În aceste condiţii, cum să iei partea unora sau altora în privinţa greutăţii care se cade acordată materiilor sau a numărului de ore care trebuie afectat fiecăreia? Cine are dreptate: partizanii umanioarelor sau, respectiv, cei ai unui învăţământ ştiinţific şi tehnologic? De aici se cuvine pornit, de la o idee absolut limpede despre tipul de şcoală utilă în societatea secolului XXI. Este însă o eroare să le ceri părinţilor părerea despre predarea religiei în şcoli, fie şi dacă un sondaj recent a dovedit că e una cât se poate de corectă, chiar dacă potrivnică Bisericii: astfel de lucruri nu se supun referendumului. Cu atât mai mult nu trebuie invitată să se pronunţe autoritatea clericală: nu e clar ce va spune? Numai reformatorul poate decide, bazat pe o bună cunoaştere lucrurilor, de şcoala viitorului. El trebuie să-şi asume reforma şi, mai ales, să fie lăsat s-o aplice. Când fiecare nou ministru vine cu ideea lui şi o pune urgent în aplicare, şcoala cade în pană. E bine, înainte de orice, dacă vrem să constatăm ce are maşina noastră şi ce e de făcut, să ridicăm capota motorului,

În fine, aş mai spune că o concepţie limpede privind rostul şcolii contemporane trebuie să excludă, sau măcar să fie conştientă de ea, confuzia pe care o fac deseori reformatorii înşişi între şcoala ca mijloc şi şcoala ca scop. E uşor de remarcat că o seamă de măsuri de reformă pornesc de la primul termen, cele mai multe, dar că totodată altele, destule, îl iau subconştient în considerare pe cel de al doilea. Nu e simplu de decis cum e firesc. În  epoci îndepărtate, şcoala a fost un scop în sine (de altfel, o urmau prea puţini şi nu neapărat fiindcă le-ar fi folosit în viaţă), în epoca modernă, odată cu democratizarea şcolii şi cu deschiderea ei pentru cei mai mulţi, şcoala a devenit un mijloc de promovare socială. Reversul acestei din urmă situaţii constă în creşterea abandonului şcolar tocmai acolo unde democratizarea îşi împlinise misiunea, ceea ce înseamnă că tot mai mulţi au încetat a vedea în şcoală un mijloc necesar pentru a izbuti în viaţă. Exemplul perfect al acestui paradox îl oferă şcoala americană. Dar nici cea românească de după 1989 nu e departe.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

30 Comentarii

Vanatorul/d.c.
17.04.2015, 18:37:42

"Sistemul de educaţie din SUA – este una din cele mai avantajoase investiţii din lume. În rating-urile oficiale ale celor mai populare instituţii de învăţămănt din lume, cele ale SUA ocupa primele locuri. Obţinănd educaţie în SUA poţi conta pe o carieră cu perspectivă în orice altă ţară. Structura sistemului de educaţie american include 4 nivele, construite după principiul de vărstă: preşcolară (pre-school education), şcoala primară (elementary education), învăţămăntul secundar (secondary education) şi învăţămăntul superior de specializare profesională (higher education). Învăţămăntul şcolar cuprinde 12 clase, fiecare din ele durează un an academic. Sunt foarte multe programe şcolare în SUA. Nu există un plan comun de învăţămănt (cu excepţia majorităţii ţărilor europene şi ţărilor CSI). Acest lucru este legat de situaţia autonomă a fiecărui stat şi determinarea individuală a normelor de învăţămănt. De aceea şcolile secundare pot fi de mai multe tipuri: "academice", "profesionale " şi "multi-profil". În şcolile de tip "multi-profil", începănd cu clasa a 9-a, există diferite profiluri, dintre care cele mai răspăndite sunt: "academic", "general", "comercial", "industrial", "agricol". În America există şcoli de stat şi şcoli private. În pofida opiniei despre educaţia elitistă din şcolile private, în America cele mai populare şi mai preferate sunt şcolile de stat, care sunt finanţate de bugetul local. Cu căt statul este mai bogat, cu atăt mai multe subsidii se eliberează pentru sistemul de învăţămănt, cu atăt mai mulţi profesori first class activează, deci cu atăt mai bună este baza tehnico-materială şi condiţiile de acumulare a cunoştinţelor. Școlile de stat din California, Florida, New York, Illinois şi din multe alte state depăşesc cele mai bune şcoli private din Anglia şi garantează admiterea la cele mai bune universităţi din orice ţară din lume. Învăţămăntul superior în SUA poate fi obţinut în colegii, universităţi sau academii. Instituţiile de învăţămănt superior atribuie absolvenţilor diploma de bacalaureat (bachelor's degree), diploma de master (master’s degree) şi de doctorat (doctorate). «Colegiul» şi «universitatea» diferă doar după modul de înregistrare, de aceea nu există diferenţă unde obţii studiile superioare. Pentru a avea o impresie privind învăţămăntul superior în SUA, trebuie de bazat pe nivelele fundamentale: - Аssociate degree (învăţămăntul superior începător), - Undergraduate level - bacalaureatul (Bachelor of Arts, Bachelor of Sciences), - Graduate level - masteratul (Master of Arts, Master of Sciences), doctoratul (Doctor of Philosophy). Studiile superioare începătoare poate fi obţinute în colegiile specializate timp de 2 ani - «community college», a cărui deviz este «o profesie timp de 2 ani». Aceste colegii oferă posibilitatea tinerilor americani să primească diploma de studii medii profesionale şi mai departe să acţioneze pe cont propriu: să înceapă să lucreze după specialitate sau să continue studiile în alt colegiu timp de 4 ani sau la universitate. Absolvind un astfel de colegiu, absolventul primeşte o diplomă de studii superioare începătoare (associate degree) şi o calificare tehnică, şi poate să se angajeze, de exemplu în calitate de soră medicală, educatoare la grădiniţa de copii, secretară, etc. «Сommunity college» (colegiile locale) sunt destul de populare printre americani, căci înainte de a fi admis la o instituţie de învăţămănt superior, americanii preferă să analizeze optiunile si sa hoatareasca definitiv tipul viitoarei activităţi, sau să acumuleze banii necesari pentru continuarea studiilor"

+1 (7 voturi)
Vanatorul/d.c.
17.04.2015, 18:42:49

Cele de mai sus sunt doar o parte din informatiile despre invatamantul american, folositoare celor se solicita un green card.

-1 (5 voturi)
Tagetes
17.04.2015, 18:46:30

" Sistemul educational din Finlanda pâna în 2020, urmareste sa renunte complet la împartirea programei scolare în materii clasice. Vor disparea, de exemplu, matematica si istoria. În schimb, elevii vor studia teme sau fenomene.Mai mult decât atât, autoritatile finlandeze urmaresc sa desfiinteze sala de clasa clasica.... sistemul de învatamânt din Finlanda este cel mai bun din lume, iar rezultatele vorbesc de la sine. Rata de promovare a examenului de final de liceu este de peste 90 la suta"...Matematica nu, istorie nu, sala de clasa nu...la bacalaureat se uita pe geam si explica fenomene: ploaia, ninsoarea, vantul, frunze la caini etc. promovabilitate 100%. Reforma in invatamant = pledoarie pentru prosti = complot impotriva inteligentei.

-2 (8 voturi)
Harabula
17.04.2015, 18:53:09

pariu ca nu stii pe ce lume traiesti, pariu ca esti telespectator taliban antena3, pariu ca esti fan psd-ponta-iliescu

+2 (6 voturi)
Harabula
17.04.2015, 18:48:51

situatia e naspa la nivel de scroafa moarta in cotet, domnule istoric critic literar cronicar academician prof. universitar politician sef la scriitori Manolescu, tocmai din cauza unora ca matale care nu intelegeti ca gata, BASTA, vremurile din mintile voastre au apus, ca a cam venit momentul SA VA RETRAGETI, SA CEDATI LOCURILE PE CARE LE OCUPATI UNOR TINERI CARE NU AU MINTILE ATAT DE IMBACSITE DE COMUNISM PE CAT LE AVETI VOI.

+2 (4 voturi)

Vezi toate comentariile (30)