Revoltă în lumea academică: Guvernul, acuzat că blochează sistemul public

Profesorii tineri riscă să nu mai aibă loc în universităţi

Cinci dintre cele mai mari universităţi din România denunţă noul proiect de lege a pensionării la 70 de ani, arătând că tinerii nu vor mai avea nicio şansă să avanseze în carieră.

Noul proiect de lege a pensionării, care prelungeşte vârsta ieşirii din activitate cu încă cinci ani, aprobat miercuri de Executiv, a stârnit revolta lumii academice. Noua reglementare prevede ca rămânerea în activitate până la vârsta de 70 de ani să se facă, în baza unei simple cereri, fără acordul angajatorului şi în prelungirea aceluiaşi contract de muncă. 

„Membrii Consorţiului Universitaria, alcătuit din Academia de Studii Economice din Bucureşti, Universitatea «Alexandru Ioan Cuza» din Iaşi, Universitatea «Babeş-Bolyai» din Cluj-Napoca, Universitatea din Bucureşti, Universitatea de Vest din Timişoara, au aflat consternaţi de aprobarea, în şedinţa de Guvern din 9 iunie 2021, a proiectului de lege privind unele măsuri pentru continuarea activităţii de către persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare”, se arată într-un comunicat comun semnat de rectorii celor cinci instituţii de învăţământ superior. 

Noua Lege a pensiilor încalcă Legea Educaţiei 

Potrivit aceleiaşi surse, noua reglementare încalcă autonomia universitară garantată de Constituţie şi se află în contradicţie cu Legea Educaţiei, care spune că universităţile îşi pot gestiona singure resursele umane. „Considerăm inacceptabil ca tocmai legiuitorul să încalce legea, prin intervenţia sa abuzivă într-un domeniu care aparţine exclusiv factorilor decizionali ai unei universităţi. Nimeni nu are dreptul legal să intervină şi să ştirbească, prin modificarea legislaţiei, autoritatea şi autonomia universitară”, se mai arată în comunicat. 

La mijloc nu este doar o chestiune de orgoliu, au explicat rectorii universitari. „Nu este nicio problemă dacă un cadru universitar bun, evaluat pe nişte criterii de performanţă, rămâne până la 70 de ani la catedră, fie la plata cu ora, fie cu prelungire de activitate pentru toată norma de bază. Problema este când toţi o pot face. Şi nu doar în universităţi. Adică, nu doar cadrele didactice, ci orice angajat al universităţii – la dorinţa lui şi fără nicio evaluare şi niciun drept de respingere a solicitării din partea managementului instituţiei – poate rămâne automat până la 70 de ani. Pentru că asta înseamnă că tot sistemul public se va bloca şi nu va putea intra niciun tânăr. Nu va putea promova niciun tânăr în instituţiile publice”, a subliniat prof.dr. Marian Preda, rectorul Universităţii Bucureşti (UB). „Ce spunem noi este că e-n regulă să rămână doar unii: cei care sunt performanţi şi de care avem nevoie”, a adăugat rectorul UB. Această regulă prin care anumiţi profesori universitari rămân la catedre până la 70 de ani funcţionează şi acum, în baza unor criterii stabilite de fiecare universitate în parte. „Senatul universităţii decide privind procedura. La noi, de exemplu, se acordă titlul de profesor emerit celor mai merituoşi, la pensionare, şi ei puteau să ţină în continuare ore la plata cu ora, până la o normă didactică. În alte universităţi, sunt criterii cantitative pentru publicaţii”, detaliază Marian Preda. 

„Cei cu funcţii şi salarii bune nu vor pleca“ 

Dar e vorba despre un număr limitat de persoane. „Pentru că, la 65 de ani, ca în orice populaţie, ajung şi unii foarte performanţi, dar şi unii care nu mai au destulă energie, care nu şi-au adaptat cursurile. Gândiţi-vă că, acum, profesorii trebuie să se adapteze la exigenţele digitalizării la caracteristicile noilor generaţii. Unii o fac bine şi la 50, 60 sau 80 de ani, dar alţii nu mai au atâta flexibilitate şi agilitate ca alţii care ar intra în sistem. Şi atunci, unii ar trebui înlocuiţi cu debutanţi în sistem”, argumentează rectorul universităţii bucureştene. 

În plus, noua reglementare mai ridică o problemă: în multe universităţi se află în derulare concursuri de ocupare a posturilor care nu mai pot fi oprite. „Pentru cei care urmau să fie pensionaţi, noi am scos posturile la concurs, pentru ca, la 1 octombrie, când începe noul an universitar, în afară de cursurile ţinute de seniori la plata cu ora, să avem tineri care să preia cursurile celor pensionaţi. Nu putem anula concursurile, iar dacă legea va fi aprobată în actuala formulă va trebui să-i păstrăm şi pe cei care trebuiau să plece şi să-i angajăm şi pe ceilalţi. Ce să predea şi unii, şi alţii? Aceleaşi cursuri? Şi cine plăteşte pentru salariile suplimentare?”, mai spune Marian Preda. 

Dacă proiectul nu va fi modificat în Parlament, tot sistemul public, nu doar universităţile, va fi blocat timp de cinci ani. „Cei aflaţi la sfârşit de carieră, cu funcţii, cu salarii bune, nu vor pleca. Cinci ani să nu plece nimeni? E absurd şi împotriva oricărei reguli de management!”, rezumă Marian Preda. 

Cine sunt cei care ar trebui să rămână 

La rândul său, prof.dr. Nicolae Istudor, rectorul Academiei de Studii Economice din Bucureşti, preşedintele în exerciţiu al Consorţiului Universitaria, apreciază că noua reglementare va duce la o şi mai slabă poziţionare a universităţilor româneşti în topurile internaţionale de profil. Universităţile, spune acesta, au tot interesul să păstreze conducătorii de doctorat şi profesorii care aduc proiecte de cercetare, pentru că aceştia cresc valoarea ştiinţifică şi ajută universitatea să promoveze în topurile internaţionale, prin îndeplinirea mai multor criterii de performanţă. „Sunt şi unii profesori care, pe măsură ce se apropie de vârsta de pensionare nu mai scriu, nu mai publică, nu mai aduc nicio contribuţie la prestigiul universităţii. Iar noi suntem nevoiţi să raportăm finanţarea pe care o primim pe baza criteriilor de calitate la un număr mai mare de cadre didactice care, de fapt, nu participă cu nimic la acei indicatori de calitate. În al doilea rând, nu mai putem întineri personalul şi nu mai putem promova pe nimeni dacă-i păstrăm pe unii până la adânci bătrâneţi”, adaugă rectorul ASE.