Şcoală

articolul anterior articolul urmator

„Rolul şcolii nu este de a-ţi oferi competenţe pentru viaţa practică“. Pe acestea cine ţi le oferă?

20
3 Aug 2020 08:06:48
Ştefan Vlaston

Este titlul interviului profesorului Radu Gologan pentru Adevărul. Nu este singurul care are această opinie. Şi Academia Romană, şi alţi profesori universitari sau cercetători de top au aceeaşi părere. Posibil ca de la vârful carierelor lor de excepţie aşa se vede lumea. 70% dintre elevii germani învaţă în şcoli profesionale, nu-şi propun să ajungă profesori universitari. Lor ce le oferă şcoala?

Opinii ale unor specialişti în legătură cu rolul şcolii

Iată citate din opiniile dlui profesor Radu Gologan:

„După părerea mea, şi nu e numai a mea, rolul şcolii nu este de a-ţi oferi competenţe pentru viaţa practică. Se spune tot timpul că şcoala noastră nu e îndreptată spre practică. Şcoala are ca finalitate fundamentală faptul că te învaţă să gândeşti şi să ai o gândire creativă, care să te ajute să poţi învăţa ceva nou şi util repede, în orice moment.”

Problema este că în viaţa ai nevoie în primul rând de „competenţe pentru viaţa practică”. Să depanezi aparatura electrocasnică, să ai grijă de maşina personală, să utilizezi mecanismele moderne financiare, să ştii să cultivi plante dacă devii producător agricol, să ai cunoştinţe despre sexualitate, despre sănătate, despre maternitate, despre comportament civilizat în societate, despre protecţia mediului, despre democraţie, despre libertăţi şi drepturi fundamentale, despre drepturile copiilor şi câte altele. Acestea nu sunt competenţe pentru viaţa practică? Şi unde să la obţină tinerii, viitorii adulţi, dacă nu în şcoală? Ce să facă, să-şi transmită unii altora, pe la colţuri, informaţii despre sexualitate, obţinute de la cine ştie ce rude sau cunoştinţe efemere? „Faptul că şcoala te învaţă să gândeşti şi să ai o gândire creativă” nu exclude, în niciun caz competenţele pentru viaţa practică, de care ai nevoie în primul rând în viaţă.

Iată şi opinia Academiei Române:

„Şcoala trebuie să genereze oameni şi nu „să producă oameni ai muncii“. Aşezarea în prim plan a ideii că şcoala este obligată „să producă absolvenţi adaptaţi exclusiv nevoilor economiei“, ca şi cum ar fi o linie de producţie, este greşită. Despre care nevoi este vorba, despre cele de azi, de mâine sau de poimâine? Este adevărat că absolvenţii de învăţământ superior trebuie să se specializeze în vederea onorării unui loc de muncă, dar profesiile se schimbă tot mai rapid. Şcoala are menirea să-i înveţe pe studenţi cum să înveţe, cum să se adapteze schimbărilor rapide, cum să facă faţă acestor provocări prin profilări şi reprofilări succesive”.

Elevii de azi, nu vor fi mâine oameni ai muncii? Poţi trăi fără să munceşti? Câţi oameni beneficiază de moşteniri fabuloase, ca să nu mai trebuiască să muncească? Şi nu discutăm aici de absolvenţii de învăţământ superior, în procent mic comparativ cu restul tinerilor. Elevii care termină gimnaziul, şcoala profesională, liceul, trebuie să devină imediat „oameni ai muncii”. Că nu-şi permit părinţii lor să-i ţină în „bătătură” fără să muncească ceva.

Absolvenţii de liceu, filiera teoretică, care nu doresc, nu pot sau nu au condiţiile materiale necesare să meargă la facultate, ce fac la absolvirea liceului? Se angajează la supermarketuri, cară şi aranjează mărfuri în rafturi. Pentru asta i-a pregătit şcoala românească în patru ani de liceu!

Testele PISA măsoară performanţele şcolare ale elevilor de 15 ani, organizate de OECD, în circa 70 de ţări ale lumii. Au un pronunţat caracter aplicativ şi interdisciplinar, motiv pentru care România este ruşinea Europei, s-a clasat pe ultimul sau ultimele locuri la matematică, ştiinţe şi citire. Iată ce spune profesorul Radu Gologan despre testele PISA:

Rezultatele PISA ne dau câteva semnale, dar nu caracterizează învăţământul românesc în totalitate. Ne arată că şcoala românească funcţionează altfel şi e bazată pe criterii mai învechite decât şcoli din Asia, Finlanda şi alte ţări din Europa. Nu poţi trage de aici nişte concluzii generale şi nici nu poţi face un clasament între ţări”. 

Şi sindicatele spun acelaşi lucru. Nu sunt relevante testele PISA pentru România, pentru că avem altă arhitectură curriculară şi alt sistem de evaluare. Aşa este, dar care sunt cele defecte, ale noastre sau ale ţărilor fruntaşe la testele PISA? Răspunsul vine de la comparaţia PIB/locuitor, între ele şi noi. Ce să facem, să rămânem o ţară de oameni săraci dar „culţi”?

Şcoala românească actuală este utilă doar pentru 30-35% dintre elevi, cei care au inteligenţa dominant conceptual-teoretica şi îşi propun să meargă în învăţământul superior. Aceştia au, într-adevăr, abilităţi să înveţe lucrurile practice din mers, dar doar pe acelea care se află în zona lor de interes. Pe celelalte, utile în viaţa lor de zi cu zi, de unde le află?

Şcoala se bazează pe patru piloni: a învăţa să ştii, să faci, să fii, să trăim împreună. Şcoala românească are doar primul pilon: a învăţa să ştii. Curricula ar trebui să aibă patru dimensiuni: conceptual-teoretică, aplicativ-practică, transdisciplinară şi generatoare de învăţare continuă. Curricula noastră are doar prima dimensiune.

Este suficient să ne uităm peste programele şcolare din alte ţări. Toate au un conţinut practic, aplicativ dominant. Au discipline de tipul: ştiinţele vieţii, ştiinţele mediului, educaţie pentru sănătate, educaţie pentru societate, protecţia mediului, etc. Problemele de la matematică se referă la situaţii practice, din viaţa de zi cu zi, nu la teorii abstracte, ca şi cum toţi elevii şi-ar propune să devină în viaţa de adult matematicieni.

Suntem noi mai „deştepţi” decât creatorii de curricula din alte ţări? Nu s-ar zice, dacă ne uităm la PIB-ul/locuitor. Sigur, putem considera că acesta nu este un criteriu corect de măsurat eficienţa filosofiei şcolare dintr-o ţară. Atunci ne rămâne varianta: săraci, dar culţi!

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

20 Comentarii

Victor Nagy
3.08.2020, 08:27:03

La limita .... rolul scolii ar trebui redus la a-i invata sa scrie si sa citeasca si sa numera sa socoteasca . . . Adica ceea ce se invata pana la clasa a patra . Cine vrea mai mult sa plateasca , apoi e liber la capsuni , sparanghel ....

-6 (8 voturi)
Constantine Constantine
3.08.2020, 09:04:01

Cine ti le ofera? Simplu: scoala vietii.Dar daca nu ai si ceva carte nu poti avea parte nici de scoala vietii.Spre ex. la americani primul criteriu de angajare se numeste experienta ..americana! Exact, asta inseamna sa acumulezi cunostiinte profesionale intr-un anumit domeniu trecind prin filiera mai multor angajatori pina erupi.Pentru asta multi au mai dat si cu matura sau au curatat podele.Nimeni nu s-a nascut invatat dar cit traiesti inveti.Asta e scoala vietii.

-2 (6 voturi)
Casandra II
3.08.2020, 08:44:34

Sigur, nu sunt suficiente cunostintele dobandite in scoala pentru a face o cariera. De abia dupa terminarea scolii(indiferent de nivelul si profilul ei) poti spune ca ai ajuns la o treapta , de unde daca inveti in continuare dobandesti competente. Teorie plus practica, plus gandire creatoare, iata ingredientele necesare pentru o cariera de succes.

+2 (2 voturi)
bolintin vale
3.08.2020, 08:44:41

SCOALA VIETII evident, ca sa citez din clasici in viata. Normal ca scoala e singurul loc unde le poti deprinde...odata intrat in cimpul muncii, adios si la gara. mai sint totusi unii angajatori care au cursuri de perfectionare....dar una e sa inveti serios o chestie si alta e sa faci asa pe sarite niste chestii. Problema cu scoala vietii e ca te invata ce nu trebuie sa stii si ar fi bine sa nu le afli niciodata...cum ca in viata poti sa te descurci cu spaga, ca daca gasesti mai multi prosti poti oricind vota impotriva unuia destept, cum ca poti sa furi in loc sa trudesti...si alte chestii de rahat din astea....in care o buna parte din populatia romaniei e experta. toti se pricep la tot...atit de mare e ignoranta.

+2 (4 voturi)
bolintin vale
3.08.2020, 08:51:25

teoria asta care se practica in Romania e valabila pentru ala care da la saiba. intr-adevar, nu-ti trebuie scoala prea multa, le inveti dupa aceea. problema e ca un medic, un specialist in IT, un fizician care lucreaza in domeniul nuclear, oamenii super-calificati, nu pot "fura" meserie. Einstein n-a "furat" meserie. nici un om de stiinta nu a "furat" meserie. asta e un mit debil romanesc...cum e si aia cu capul plecat sabia nu-l taie.....hotul neprins e negustor cinstit....astea vin din folclorul puscariilor. un om de valoare trebuie sa fie scolit si sa-si petreace timpul studiind si fiind la curent cu ce se intimpla pe planeta. ma opresc aici...romania in mod clar nu mai aspira la asa ceva. eu unul as pleca din liceu de acolo...nici n-as astepta sa-mi dau bac-ul....mai imi irosesc si frumosii ani ai tineretii. facultatea de automatica si calculatoare e in top...da cei mai buni specialisti posibili si poate concura cu facultati de prestigiu de pe planeta....dar asta pentru ca studentii depun un efort imens ca sa compenseze sictirul si lipsa de interes al unora. 300 de studenti intr-o sala de curs trebuie sa inceteze....este o aberatie....suna sovietic...impersoneaza. nu sint platit ca sa reformez nereformabilul si nici nu cred ca am timp si motivatie.

-1 (3 voturi)

Vezi toate comentariile (20)