Şcoală

articolul anterior articolul urmator

Selly desfiinţează sistemul de educaţie. Ce îi răspund doi reputaţi specialişti

27
5 Jul 2020 14:22:49
Autor: Laurenţiu Sirbu
Există voci care susâin că şcoala de la noi a rămas cu aceleaşi materii şi programe ce pregătesc elevii pentru un alt secol, nefiind utilă nevoilor actuale, unde tehnologia informaţiei a schimbat multe din meseriile trecutului.
Există voci care susâin că şcoala de la noi a rămas cu aceleaşi materii şi programe ce pregătesc elevii pentru un alt secol, nefiind utilă nevoilor actuale, unde tehnologia informaţiei a schimbat multe din meseriile trecutului.

În anul în care rata de promovare la BAC a scăzut dramatic, vloggerul Selly, tânăr absolvent de liceu, a criticat dur sistemul de învăţământ liceal, despre care susţine că a devenit anacronic societăţii actuale, pregătind tinerii pentru secolul trecut, un sistem ce refuză să se modernizeze pentru nevoile prezente ale tinerilor.

Vloggerul Selly, Andrei Şelaru pe numele lui, proaspăt absolvent de liceu şi un tânăr deja realizat în viaţă, cel puţin financiar prin succesul canalului său de pe YouTube, critică dur sistemul de învăţământ din ţara noastră. În opinia acestuia şcoala de la noi a rămas cu aceleaşi materii şi programe ce pregătesc elevii pentru un alt secol, nefiind util nevoilor actuale, unde tehnologia informaţiei a schimbat multe din meseriile trecutului. Mai mult, acesta susţine că multe din lucrurile ce ar fi utile, precum educaţia financiară, civică sau pentru sănătate, au ajuns să fie ignorate, toate eforturile fiind direcţionate pentru studiul materiilor de BAC, o dinamică păguboasă pe care autorităţile din minister nu au voinţa să o schimbe în interesul copiilor. Totuşi, deşi unii experţi în educaţie sunt de acord cu criticile formulate de tânărul Selly, alte voci din sistem subliniază că elevii pot dobândi multe din virtuţile necesare în viaţă, gândirea sistematizată, critică, o etică şi disciplină a cercetării din studiul actualei curicule.
 

Din liceu ieşim perfect pregătiţi pentru anul 1990

 
Principalul reproş adus de vloggerul Selly sistemului de învăţământ actual este un presupus anacronism, prin neputinţa lui de a răspunde nevoilor reale ale adolecenţilor din ziua de astăzi, lipsind informaţii despre educaţie financiară, antreprenorială sau chiar despre cum funcţionează politica. 
 
„Uitaţi-vă puţin cum se schimbă lumea din jurul vostru, gândiţi-vă puţin la ce telefon aveaţi acum 10 ani, de exemplu, şi ce telefon aveţi acum. Gândiţi-vă efectiv cum arăta lumea din jurul vostru acum 20 de ani şi cum arată acum, la cât de mult a avansat tehnologia. Şi în lumea asta super modernă, super digitalizată, unde lucrurile se schimbă foarte, foarte repede, lucrurile pe care noi le învăţăm la şcoală au rămas aceleaşi cam de 30 de ani încoace. Şi din cauza asta, când ieşi pentru prima dată pe poarta liceului cu BAC-ul luat şi cu diploma în mână, ai ieşit perfect pregătit în 2020 pentru anul 1990.
 
„O fi important să toceşti paginile alea de comentarii literare, poate nu-mi dau eu seama acum, dar ştiţi ce mai e important? Să ştii cum funcţionează lumea din jurul tău, să cunoşti legile, drepturile şi obligaţiile tale ca cetăţean, să ştii cum să-ţi deschizi o afacere, să ştii cum funcţionează politica, ca să ştii cum funcţionează taxele, legile, inflaţia, băncile, toate lucrurile astea”
Andrei Şelaru (Selly), vlogger
 
 
Gândiţi-vă la câte meserii noi au apărut în ultimii 20 de ani, de la programatori, IT-işti, vloggeri etc. Învăţăm şi lucruri utile în şcoală, de la matematică la istorie, dar mi se pare că se pune obsesiv accentul pe câteva materii, în timp ce altele care sunt cu mult mai importante, cum ar fi educaţia financiară, educaţia civică sunt băgate complet sub preş. Şcoala ocoleşte materiile astea, iar eu cred că cei care iau deciziile nu fac asta din greşeală. Oamenii care conduc învăţământul din România, de 30 de ani încoace, cei care au într-adevăr putere de decizie asupra lucrurilor care se întâmplă, sunt fie proşti, fie ticăloşi”, a spus acesta.
 

Profesorii, principala frână în faţa unei schimbări

 
Expertul în Educaţie, Ştefan Vlaston, care se declară de acord cu tot ceea ce spune tânărul Selly, este de părere că profesorii sunt cei care s-au dovedit reticienţi oricărei schimbări în curicula şcolară. „O şcoală este bună atunci când serveşte interesele şi cerinţele societăţii într-o etapă din evoluţia acesteia. Nu este bună sau rea în sine. Noi am rămas încremeniţi în tiparele de dinainte de 1990, învăţăm aceeaşi istorie, dar nu să dezvoltăm o gândire istorică – nu să învăţăm date istorice, ci modele, evoluţia sistemelor democratice, cum s-a ajuns de la dicatură la democraţii.. însă astfel de schimbări nu se fac pentru că decidenţii apără interesele profesorilor. Pentru că dacă schimbi curicula, aceştia trebuie să înveţe altă curiculă. Dacă schimbi materia, iară îi pui în dificultate pe profesori. O schimbare radicală va întâmpina o rezistenţă teribilă din partea profesorilor, însă nu asta e important, trebuie să pună mână să înveţe şi ei, aţi văzut ce dificultăţi au fost la lecţiile online, însă interesele copiilor ar trebui să primeze”, a declarat acesta.
 

Şcoala nu trebuie doar să informeze, ci să şi formeze

 
Fostul ministru al Educaţiei, Mircea Dumitru, este însă de părere că şcoala nu trebuie să aibă rolul de a forma tinerii doriţi de piaţa muncii dintr-un anumit moment, ci mai degrabă de a forma personalităţi independente, oameni capabili de gândire critică. „În primul rând, dânsul semnalează corect, o şcoală care pregăteşte doar pentru nişte meserii care există la un moment dat nu este suficientă pentru a le da tinerilor toate noţiunile şi o bună înţelegere asupra ceea ce înseamnă piaţa muncii în viitor. Dar pe de altă parte, şcoala trebuie să transmită nişte cunoştiinţe de bază, care nu au doar o capacitate de a te informa, ci mai degrabă de a te forma, de a te clădi. Matematica, logica, studiul literaturii, istoriei, toate acestea îţi dau o bună cunoaştere asupra ceea ce înseamnă cultura, civilizaţia, cunoaşterea, şi te formează pentru a fi o personalitate independentă, pentru a judeca cu mintea ta, şi pentru a fi un om capabil să aibă discernământ cu privire la toate fenomenle sociale şi politice cu care ne confruntăm. Dacă şcoala va merge în continuare pe ideea că trebuie să le ofere, ca să spunem aşa «la cheie» o diplomă, pe care ei să o folosească imediat într-o anumită meserie, evident că tinerii vor fi foarte dezamăgiţi, pentru că peste cinci, zece ani piaţa muncii va fi cu totul alta. Atunci sigur, uitându-se în urmă, vor spune că anii de liceu au fost nişte ani irosiţi pentru că nu le-au dat exact acele noţiuni, acele chei de a înţelege ce se întâmplă în viaţa de zi cu zi”, a declarat acesta. 
 
Potrivit acestuia adevărata reformă necesară trebuie să vizeze trecerea de la o predare ce adeseori înseamnă transmiterea unor informaţii factuale spre o predare formativă. „Sunt două maniere contrastante: cea în care pur şi simpu torni în mintea elevului nişte date, ca într-un recipeint ce trebuie să le absoarbă, spre deosebire de maniera în care cultivi mintea, care trebuie să fie un fel de lanternă. Este o metaforă folosită de Karl Popper pentru metodele cunoaşterii, lanterna şi găleata. Lanterna simbolizând mintea ce poate să producă ipoteze, să fii critic şi mai activ în procesele de gândire. Cu siguranţă că dacă şcoala va merge doar pe această însuşire rigidă a factologiei, în orice domeniu, fără să insiste asupra valenţelor formative ale disciplinelor tinerii se vor simţii departe de aceste modalităţi de predare. Iar acum există foarte multe modalităţi dinamice, interactive, în care poţi să predai şi matematică şi chimie. Şi noi de aşteptăm ca viitoarele generaţii de profesori să reauşească să folosească aceste tehnici de educare, şi avem speranţa ca masteratele didactice care vor începe să funcţioneze în această toamnă să meargă în această direcţie”, a mai spus Mircea Dumitru.
 

BAC-ul cu cea mai mică rată de promovare din ultimii şase ani

 
Rata de promovare la Bacalaureat în sesiunea iunie-iulie 2020, înainte de contestaţii, înregistrată de absolvenţii studiilor liceale care au susţinut probele este de 62.9%, cea mai scăzută din ultimii şase ani. Pentru promoţia curentă, rata de promovare este 71.4%, iar pentru promoţiile anterioare ,de doar 25%. 
 
Potrivit experţilor din sistem, situaţia concretă din acest an, pandemia, dar şi faptul că a existat un număr dublu al elevilor din promoţiile anterioare înscrişi, au fost factori ce au tras în jos procentul de promovare. Dincolo de aceste cauze însă, în opinia acestora, rămâne fundamental că un procent semnificativ de elevi nu este pregătit pentru în învăţământ teoretic. „Şcoala greşeşte prin acea că-i tratează pe toţi în mod uniform, nu se pliază pe nevoile şi cerinţele elevilor. Îi bagă pe toţi în aceeaşi oală, unii rezistă, alţii nu. Doar 30% sunt elevii ce folosesc sistemul actual, datorită resurselor intelectuale proprii, părinţilor, meditarorilor – ei beneficiind de curicula aceasta conceptual-teoretică. Elevii care nu au neapărat pasine pentru a învăţa integrale, derivate, fiziă cuantică, teorie literară nu se descurcă la BAC. Avem 1 milion de elevi în ultimii 10-12 ani care nu au luat BAC-ul. Cauza e la sistemul de învăţământ care se comportă ca un malaxor unde intră toţi elevii şi scapă cine poate. Ar trebui să luăm exemplul Germaniei, unde 70% din elevi învaţă în şcolile profesionale, şi să oferim şi noi acestor elevi ce le trebuie”, a declarat Ştefan Vlaston.
 
„Ar trebui să ne uităm spre acele licee cu o promovabilitate mică, şi poate să considerăm oportună o trecere de la învăţământul liceal la cel profesional, şi să investim spre a avea absolvenţi pregătiţi pentru piaţa forţei de muncă şi a nu forţa anumite instituţii să se comporte ca licee când ele nu sunt. Nu poţi să ai un liceu cu 0% promovabilitate. Sistemul de educaţie trebuie să răspundă la nevoile elevilor, şi este deja clar că avem nevoie de un învăţământ profesional de calitate, în care să investim, în care să nu mai fie nevoie să înveţi teoretic cum să găteşti sau cum să fii mecanic, pentru că nu laboratoare sau ateliere, să păstrăm o flexibilitate ce dă posibilitatea elevilor din profesional să meargă spre BAC şi învăţământul superior dar să-i pregătim profesional înainte de toate. Altfel, nu are rost să ne mai minţim, ei pe noi că învaţă, noi pe ei că au şansa să ia BAC-ul şi să meargă mai departe”, este de părere Dana Alexe-Coteţ, de la Centrul de Politici Educaţionale.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

27 Comentarii

ivanhoe zoom
5.07.2020, 14:54:11

Lasati-ne cu inflatulencer-ul asta.

+1 (23 voturi)
Maat
5.07.2020, 15:03:08

Alte pesonaje pe care sa le faceti celebre n-ati gasit?Ma doare la basca de ce spune imberbul asta.

+7 (23 voturi)
apolzan nicolaie
5.07.2020, 15:09:00

Schimarea celor care nu se schimba.Dar,cine s o faca ???.O,da,a fost un ministru Miclea care si a dat demisia ca nu s a alocat bugetul normal ca in orice tara cu invatamant de calitate.Si era pregatit,nu un genunche,androneasca,Onisie,???

+1 (7 voturi)
Popa Pius
5.07.2020, 15:17:51

A mai fost unul de la care a pornit ”revolutia” dar au avut grija besedeii s-o puna in genunchi, cu Androneasca, ca deh, țara te vrea prost. https://www.g4media.ro/universitati-va-acuz.html Cît despre cocalarul ăsta cu bășini in cap, sa-l vad eu la facultate cum se descurca, ca la ce subiecte s-au dat la bac, 9.6 e chiar mica...Acum subiectele sint ca pentru handicapati, pe stilul ”nu-i asa ca pamintul e rotund?”. Aș fi vrut sa-i vad pe subiectele de acum 30-40 de ani...

+10 (12 voturi)
lusiv
5.07.2020, 15:15:16

Comentariu considerat abuziv.

Vezi toate comentariile (27)