Şcoală

articolul anterior articolul urmator

Sindromul „Bolintineanu”, începutul sfârşitului: „The Tipping Point”

49
4 Jul 2013 22:26:18
Marian Staş
Malcolm Gladwell: The Tipping Point - How Little Things Can Make a Big Difference (2001)
Malcolm Gladwell: The Tipping Point - How Little Things Can Make a Big Difference (2001)

În conştiinţa publică, vara 2013 va marca începutul necesarei despărţiri de sechelele comunistoide ale şcolii ca sistem în România. După oglinda necruţătoare a rezultatelor ultimilor trei ani de bacalaureat, care au dovedit în fapt falimentul public al stării curente din fibra profundă a învăţământului preuniversitar, testul roşu de turnesol a fost pecetluit, fără putinţă de tăgadă, într-un liceu de cartier din sectorul “care este".

Prin implicarea consistentă a jurnaliştilor (felicitări, Sorina Matei, pentru excepţionala prestaţie profesională de ieri!), dar şi beneficiind de contribuţia instituţiilor cu atribuţii în informaţii şi anticorupţie – demers perfect justificat, în opinia mea, dată fiind gravitatea excepţională a sindromului, ca ameninţare directă la siguranţa naţională (absolvenţi inepţi ai şcolii de azi, posibili conducători inepţi ai României de mâine; am detaliat tema aici.

Viesparul de impostură şi incompetenţă clădit pe interese, inclusiv politice, care nu au cea mai vagă tangenţă cu educaţia a fost expus brusc în lumina crudă a reflectoarelor publice. Printr-un necesar contrast de transformare a unei probleme endemice în oportunitate strategică, Bac-ul 2013 a probat fără putinţă de tăgadă necesitatea istorică a închiderii definitive a acestui capitol al învăţământului preuniversitar şi a schimbării paradigmei educaţiei în România, făcând loc larg unui sistem educaţional pentru secolul XXI, clădit pe valorile veacului în care am păşit deja de paisperezece ani buni, dar şi pe tot ce a însemnat valoros în istorie şcoala românească adevărată, cea de care nu ne e ruşine ca naţie, care ne face mândri de ţara în care trăim şi prin care, ca popor, ne-am ridicat fruntea din ţărână spre lumină.

Sunt 50 de ani de duplicitate comunistă şi încă 23 de ani de ape tulburi în societate şi în educaţie, adunaţi otrăvitor şi fără noimă în această clipă fatidică “Bolintineanu”, în care ineptocraţia şi-a etalat agresiv toată splendoarea sa letală. Răul este adânc, sistemic – poate mai profund decât ni-l putem imagina. Iar vindecarea – îndelungă, dureroasă, dar perfect posibilă. Acum e începutul sfârşitului unei lumi încremenite într-un proiect educaţional care şi-a împlinit de mult menirea şi are a merge, urgent, în adâncul istoriei.

Şi tot acum e începutul ieşirii noastre din negare: România secolului XXI are nevoie de şcoala secolului XXI.

România pe bune începe cu Şcoala pe bune.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

49 Comentarii

ssssss
4.07.2013, 23:06:51

Esti un idealist si sincer ma mir ca mai exista oameni ca tine.Eu personal nu mai cred in insanatosirea societati Romanesti si ma gandesc ca orice om normal sa emigrez.Am doar o viata,nu mai am timp de asteptat,nu mai pot pierde timpul sperand,ani trec si nu se mai intorc.

+5 (11 voturi)
Vanatorul/d.c.
4.07.2013, 23:39:27

D-le Adrian Stas, nu pot decat sa va felicit..! Si pentru adevarurile spuse dar si pentru curajul de-a-l rosti raspicat si fara zorzoanele stilistice cu care ne-au obisnuit analistii ipocriti.. Evident, sunteti ceea ce eu numesc un Caracter Mare. Azi ati mai castigat un fan..

+5 (11 voturi)
Vanatorul/d.c.
4.07.2013, 23:42:24

De neiertat..! V-am scris gresit prenumele gandindu-ma la Adrian Nastase ci la cel caruia-i "pastorise" doctoratul..! Imi cer scuze..!

+3 (9 voturi)
barbu brailoiu
5.07.2013, 12:28:25

jos palaria, domnule stas! macar de ar fi acesta stass-ul presei romanesti, sau macar a minimei parti onorabile (=o anumita parte a presei, cum o numesc semidoctii) care a mai supravietuit. problema este dureros de reala. dar nu cred in insanatosirea societatii, acesta a fost un foc de paie, o demonstratie de forta, buna cel mult pentru vitrina europeana. un plagiator nerusinat ca ponta (caci exista si unii care, prinsi asupra faptului, au minma decenta sa recunoasca)... o andronescu-mama-facultatilor (care seamana a ) - private... un vanghelie, celebrul bacalaureat, dupa 3 ani chiar la bolintineanu... (apropos, cine o fi sustinut-o / mentinut-o in functie pe directoarea varzaru?!). ati urmarit prestatiile TV ale domnului pop, simbriasul spalator al lui ponta? de fapt, lor le trebuie / ca urmasi... si urmasi ai urmasilor pontosi si vanghelisti - o turma de idioti, lenesi si smecheri, multumindu-se cu ce le pica... cei mai "buni" si mai siguri votanti. si cei recunoscatori comunismului stiau, in adancul fiintei lor, ca acesta le-a dat ceea ce nu meritau sa primeasca. de aici chestia cu recunostinta.

+5 (5 voturi)
Radu Mircea
5.07.2013, 15:02:47

Eu sper ca nu asta este numele dvs. si ca v-ati sters bine urmele electronice , fiindca nu vreau sa ma gindesc ce o sa patiti la toamna . Aveti grija , mina lunga a escrocilor intelectuali , de la toate nivelele , sunt indreptate spre dvs.

+2 (6 voturi)

Vezi toate comentariile (49)

Modifică Setările