Sunt olimpic. Nu sunt tocilar și vreau să ajung la NASA

Radu Romanescu din Craiova se pregătește la astronomie din clasele primare și visează să lucreze la o agenţie spaţială. Pasiunea pentru astronomie i-a adus lui Radu Romanescu, şcolar în clasa a VII-a la Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti“ din Craiova, premiul II la Olimpiada judeţeană.

Şi-a făcut un test şi a descoperit că nu este tocilar. Înţelesese că aşa li se spune celor care învaţă mai mult decât alţii, lucru care l-a amuzat, pentru că nu-i prea plac „nici cititul şi nici scrisul", preferând să îşi asalteze cu întrebări părinţii. „De obicei mă mai plictisesc şi la şcoală, stau visător la matematică. Aş vrea să fiu cu o clasă înainte, dar cu aceeaşi colegi", se confesează băieţelul.

Acasă a personalizat fiecare încăpere în parte. Pe zidurile bucătăriei sunt hărţile planetelor Jupiter, Marte, Venus, o hartă a Lunii şi alta a Pământului, toate făcute de el. Şi-a mai adus acolo şi Tabelul periodic al elementelor.

De altfel, nu este colţ al casei care să nu fi fost personalizat de Radu. Mai face şi calcule pe pereţi.  Uşa băii te avertizează că înăuntru sunt două laboratoare, unul de fizică şi altul de chimie, iar „accesul e strict interzis". „Aici fac eu experimentele. Odată i-am consumat lui mami tot şamponul", se amuză olimpicul Colegiului Naţional Fraţii Buzeşti.

Fără emoţii în competiţii

Ce-l fascinează, îl face curios, şi vrea să ştie din ce în ce mai mult. Când a mers la Palatul Copiilor şi s-a lăsat pe mâna profesorului Octavian Georgescu la cursurile de astronomie,  electronică şi roboţi, avea deja cunoştinţe despre Univers. „Am vrut să văd ce-i cu stelele, apoi am intrat în galaxie, dar când eram mic. Acum mă ocup cu chestii grele", mărturiseşte Răducu. La Olimpiada judeţeană de astronomie a luat premiul II, primul fiind un elev de clasa a VII-a.

N-a avut emoţii, însă s-a necăjit un pic pentru că a trebuit să aplice funcţia trigonometrică. Reuşita l-a ambiţionat, iar la următoarea înfruntare este hotărât să nu îi pună probleme niciun subiect. Până atunci îşi umple timpul cum îi place mai mult.

Şi-a trecut pe planşe uriaşe structura atomului de oxigen, structura protonului şi structura neutronului, mai aruncă un ochi spre cer prin telescop, în aşteptarea unuia mai performant prin care să vadă „o grămadă de lucruri", se mai joacă pe calculator şi se străduieşte să nu îşi supere prea tare părinţii.

Nu citește tot timpul

„Am făcut şi cinci prostii într-o zi. Mami nu m-a lăsat să mă urc pe gard", mărturiseşte Radu, care atunci când  nu este preocupat de infinit, de stele, de găuri negre, adoră să meargă cu rolele şi să tragă şuturi la poartă.

Cerul tot îl are în bibliotecă şi munţi de informaţii. „O să-mi pierd toată copilăria că trebuie să citesc ca să îl ajung din urmă pe tati, care a citit vreo patru mii de cărţi. Eu mă uit pe enciclopedie când mănânc", îşi justifică Răducu necazul mare cu cititul.