Şcoală

articolul anterior

Toamna se numără... fondul şcolii

7
19 Sep 2019 20:32:17
Alexandru Manda
Lansarea Raportului alternativ privind starea învăţământului, BNR, iunie 2019
Lansarea Raportului alternativ privind starea învăţământului, BNR, iunie 2019

Este luna septembrie, iar şcoala a început deja de două săptămâni. Ceea ce înseamnă, inerent, că în majoritatea şcolilor au avut deja loc clasicele şedinţe cu părinţii, unde subiectul principal de discuţie a fost contribuţia la fondul şcolii/fondul clasei/fondul de pază sau alte cheltuieli pe care părinţii trebuie să le facă pentru a suplini lipsurile din unitatea de învăţământ.

Cei mai mulţi dintre profesori, părinţi şi elevi ştiu că educaţia este gratuită, iar strângerea de contribuţii informale nu face decât să acopere subfinanţarea şi dezinteresul autorităţilor. Însă, chiar şi aşa, părinţii acceptă şi plătesc din buzunarul propriu pentru schimbarea mobilierului, a jaluzelelor, pentru renovarea sălii de clasă sau cumpărarea materialelor necesare pentru orele de curs (tablă, hărţi, atlase, cretă/markere etc.). Mulţi plătesc şi pentru renovarea sau dotarea spaţiilor comune: holuri, laboratoare, bibliotecă sau chiar pentru asigurarea pazei. De ce? Psihologic vorbind, un părinte va face orice efort necesar pentru a-i asigura copilului său o educaţie de calitate. Chiar dacă asta înseamnă să cotizeze de două ori pentru accesul la serviciul public de educaţie.

Pentru că, până la urmă, fondul şcolii şi derivatele lui nu sunt nimic altceva decât o dublă cotizaţie la buzunarul din care se finanţează deja activitatea şcolii. Elevii, părinţii şi orice alt cetăţean deja contribuie pentru ca serviciul public de educaţie să asigure acces la un învăţământ de calitate tuturor copiiilor. Cum? Simplu, prin taxele şi impozitele plătite la bugetul local şi la bugetul de stat. De fiecare dată când mergem la magazin şi cumpărăm un produs pentru care se plăteşte TVA (taxa pe valoare adăugată), o cotă din aceasta este destinantă educaţiei.

Cât timp părinţii vor accepta să cotizeze cu aceste sume strânse în mod informal, pe sub mână, nu vom vedea o creştere a finanţării educaţiei, nici din partea autorităţilor locale, nici de la nivel central. De ce? Pentru că suntem în prezenţa unui cerc vicios: cât timp părinţii vor suplini lipsa finanţării, decidenţii nu vor manifesta mai mult interes pentru acest domeniu „prioritate naţională”, aşa cum afirmă cu toţii că este educaţia. În aceeaşi notă tristă, din cauza finanţării neadecvate şi insuficiente pentru un învăţământ de calitate, părinţii vor pune mereu mâna în buzunar.

Acum suntem aici. Şi avem de făcut o alegere, atât elevii, cât şi părinţii. Vrem responsabilitate din partea celor cu pixul în mână sau doar să cârpim lucrurile fiecare pe bucăţica lui? Pentru a doua variantă, este suficinet să continuăm ceea ce facem. Însă, dacă ce ne dorim este o schimbare trebuie să luăm atitudine şi să spunem nu subfinanţării, indiferenţei şi managementelui defectuos al şcolilor. Cere directorului şcolii ca în loc să susţină/accepte strângerea sumelor informale să facă un referat de necesitate către Primărie, iar printr-o acţiune comună: elevi, părinţi, profesori, director, cere-ţi autorităţilor locale să suplimenteze bugetul şcolii. Schimbarea începe la firul ierbii, iar de atitudinea fiecăruia depinde perpetuarea sau nu a acestui flagel

Pentru detalii despre cum să faci asta, poţi să consulţi un extras din Ghidul Şcoli curate.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

7 Comentarii

Smeritu Pahomie
20.09.2019, 00:34:21

....La sedintele cu bunicii....ca parintii-s in Italia si Spania la munca.....

Ovidiu Martin Jurj
20.09.2019, 12:34:39

Păi normal că educația este subfinanțată, din mai multe motive: 1. Taxele și impozitele colectate la bugetul de Stat din care ar trebui finanțat învvățământul de Stat sunt insuficiente. Burghezia exploatatoare este vinovatul principal ȘI pentru asta, ca de altfel pentru toate relele din țara asta. Se știe că majoritatea locurilor de muncă sunt în sectorul privat, unde burghezia exploatatoare plătește salarii de 2 sau mai multe ori mai mici decât în sectorul de Stat. De asemenea, burghezia exploatatoare din România plătește cele mai mici salarii din Europa, de câteva ori mai mici decât în Germania și în țările europene normale. Este evident că la salarii mici și dările aferente plătite la Stat sunt tot mici, de asta Statul nu colectează cât ar trebui. Ca să nu mai zic că există atâtea cazuri de neplată a dărilor, evaziune fiscală etc. 2. Atât timp cât în paralel se dezvoltă învățământul privat, clar că învățământul de Stat fie este căpușat, fie boicotat; în orice caz, este clar că undeva există niște interese ca învățământul de Stat să fie subfinanțat, să devină neatractiv, pentru a-i face pe elevi și pe părinți, mai ales pe cei cu bani, să vrea la grădinițe, școli și licee private, care mai de care mai de fițe. 3. Joiannis, plăvanul-capră din fruntea statului-marionetă al Americii imperialiste a angajat România la plata a 2% din buget pt. apărare, pt. NATO, România fiind în 2018 pe primul loc în NATO la alocările bugetare pt. înzestrarea armatei, în ccondițiile în care România este țara cea mai săracă din UE și din NATO, și nu e exclus să dețină recordul ăsta și în 2019, pt. care încă nu există raport oficial; să fie clar: nici măcar Germania, motorul Europei, cu o economie mult mai sănotoasă, nu s-a grăbit să aloce 2% din buget pt. NATO. În aceste condiții, de unde bani mai mulți pt. educație în România? Faptul că părinții dau bani la fondul clasei/școlii nu este nicidecum o cauză a subfinanțării, ci o consecință a acesteia.

-1 (1 vot)
Stanila Ion
20.09.2019, 13:08:59

Jurjescule, numai bate campii cu asemenea rationamente. Dar mai inainte inscrie-te in PCR sa, macar, in PSD...

Rucs
20.09.2019, 13:59:00

Predau atat in sistemul public, cat si in cel privat. La scoala privata, taxa e de 1200 lei/luna, una din cele mai rezonabile din tara. Multe scoli private romanesti (nu vorbesc de Liceul francez, Scoala americana, IBSB etc) au taxe de aproximativ 10 000 de euro pe an. Bun - la scoala privata, avem pe langa baza standard (laptopuri, laboratoare etc) proiecte ce presupun distribuire de carti elevilor (pe fiecare semestru, primesc circa 5 carti in plus, cumparate de scoala - nu e vorba de manuale). Avem conferinte cu invitati platiti. Sunt niste conferinte motivationale, prin care prezentam elevilor profesionisti in diverse domenii, inclusiv elevi cu talente diverse (vioara, canto, pictura) - acestia sunt platiti (au fost si cateva persoane care, fie ca erau prieteni de ai nostri, ai profesorilor, fie alte motive, au refuzat plata). Daca am in cap o idee, o prezint directorului, cer finantare pentru materiale... si ii dam drumul. Sa vedem cum e si la scoala de stat: statul imi asigura mobilier, creta, tabla. NU am auzit de platirea mobilierului de catre parinti, dar mi se pare plauzibila - e, poate, dorinta vreunei diriginte sau invatatoare de a mai schimba bancile rupte, murdare (murdarite, distruse tot de copii, cel mai adesea intentionat scrijelite). Am doua clase de a opta situate la demisol. Imi iau catalogul si pt mine e o ”descente aux enfers”. Nu din cauza copiilor, ei sunt draguti. Dar - nu e bine luminata, pe jos e o gresie gri ce pare tot timpul murdara, clasa nu are niciun tablou, nicio harta, nimic cald. I-am zis administratorei sa imi dea niste plante care abunda la zona de afterschol - mi-a raspuns ca le-au adus parintii si nu le poate lua de acolo. Atunci i-am rugat pe copii sa aduca niste plante (asta dupa ce anul trecut am luat eu insami 5 ghivece pt scoala, pt alte clase). A doua zi a adus un singur copil, doua ghivece mici. E deprimant, efectiv. Iertati, dar eu compar mereu cu privatul. Si intreb. daca o familie la privat da 12000 lei/luna, este asa mare paguba pentru bugetul unei familii, la stat, sa contribuie pentru coli, markere, infrumusetarea clasei? Din pricina mentalitatii acesteia (invatamant public = invatamant gratuit), multe clase arata deplorabil. Stau copiii 6, 7 ore pe zi intr-un mediu tern, fara o floare, fara o harta, cu pupitre murdare, rupte etc. STatul asigura baza. Daca vrei (daca vrei) sa adaugi ceva peste asta, o faci pentru copii. Cel mai adesea, profesorii au obosit sa mai ceara. Profesorul de desen de la privat are minunate albume pe care le arata elevilor. La istorie, li se dau carti de popularizare foarte haioase. SUnt si albume - de ex unul cu fotografii ale Bucurestiului dupa bombardamentele din 1944. Cum ar fi sa vin eu (predau romana si franceza) sa cer parintilor sa facem un fond de biblioteca? Biblioteca scolii nu ma ajuta, pentru ca are cate 5 exemplare pe carte, dar mie imi trebuie cel putin unul la banca, pentru a face unele lectii mai diversificate. Cum ar fi sa le cer fond de flori? Sau fond de materiale plastice?... Astea, cel putin, sunt foarte scumpe. Sunt scoli (majoritatea private) unde se picteaza pe sticla sau pe panza... (panzele sunt relativ ieftine, in functie de dimensiuni, pornesc cam de la 10 lei). Pictura pe sticla e foarte draguta: se pune modelul sub sticla (o foaie scoasa la imprimanta) si se copiaza apoi pe deasupra - copiilor le place, e altceva decat sa desenezi zilnic cu creionul pe foaie. Si asa la multe multe materii. Daca le spui parintilor ca pentru calitate si pentru un strop de bucurie, de iesire din rutina, e nevoie de bani, majoritatea inteleg, dar se gasesc 2-3 pe clasa care lanseaza tot felul de suspiciuni, de zvonuri, de critici. SI atunci, ca prof, incet-incet te blazezi si te limitezi la ce ai.

Bănăţanu v.2
20.09.2019, 18:13:36

Citind comentariul dumneavoastră, domnule/doamnă Rucs, rămân cu o singură enigmă: cine sunt fraierii care vă plătesc pentru „educația” copiilor în mediul privat? La ce limbă română etalați, nu mă mir că ați „prins” o catedră în sistemul de stat...

Vezi toate comentariile (7)