Studiile în străinătate: opţiune pentru mii de tineri români

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
„În ultimul timp, tot mai mulţi studenţi aleg şi destinaţii mai exotice, cum ar fi Turcia, China sau Japonia”
„În ultimul timp, tot mai mulţi studenţi aleg şi destinaţii mai exotice, cum ar fi Turcia, China sau Japonia”

În ultimii 20 de ani, studiile în străinătate au trecut de la statutul de oportunitate rezervată unui segment limitat de studenţi, la cel de posibilitate reală deschisă aproape tuturor celor ce-şi doresc o astfel de experienţă.

Această evoluţie se datorează în mare măsură aderării României la Uniunea Europeană, ale cărei consecinţe directe au fost desfiinţarea sistemului de vize şi, în multe cazuri, un proces de admitere mai facil şi costuri mai reduse. Totodată, programele de tip Erasmus sau Comenius au dus la o deschidere mai mare şi o mai bună cunoaştere a sistemelor academice occidentale şi, inevitabil, la compararea acestora cu cel autohton.

Studenţii pleacă în Orient

Un studiu realizat în 2012 de Liga Studenţilor Români din Străinătate (LSRS) a arătat că printre ţările preferate de tinerii români care pleacă la studii peste hotare se numără, în ordine, Marea Britanie, Franţa, Germania, Danemarca, SUA şi Italia. În ultimul timp însă, tot mai mulţi studenţi aleg şi destinaţii mai `exotice”, cum ar fi Turcia, China sau Japonia.

Motivele acestor dinamici importante sunt diferite şi ţin în bună parte de afinităţi personale, însă oferta educaţională a universităţilor străine este, în mod firesc, unul dintre primele criterii de decizie. În multe dintre universităţile occidentale, specializările sunt mult mai bine definite decât în România, studenţii putându-se pregăti în domenii de actualitate, îmbinând eficient teoria şi practica, şi dobândind abilităţi aliniate la nevoile curente ale pieţei muncii. Unele facultăţi oferă posibilitatea studenţilor să-şi aleagă cursurile dintr-o listă mai mult sau mai puţin largă, ceea ce le dă în schimb oportunitatea unui studiu bazat pe interesele şi pasiunile fiecăruia. Posibilitatea de a studia într-o universitate de prestigiu, dar şi cea de a cunoaşte un mediu cultural nou, precum şi dorinţa de a învăţa sau a exersa o limbă străină, sunt tot atâtea motive întemeiate pentru care tinerii romni aleg să-şi continue studiile peste hotare, conform sondajului LSRS.

Ce vor să muncească şi cum îşi găsesc de lucru?

Studiul mai arată şi care sunt domeniile de studiu preferate de români. Astfel, în topul clasamentului se află domenii precum economic-financiar, IT şi inginerie, dar şi relaţiile internaţionale şi studiile politice.

La o privire de ansamblu, putem observa că aceste domenii de interes au o aplicabilitate foarte mare şi în România. Acest lucru este îmbucurător, deoarece tinerii care pleacă la studii în străinătate şi nu renunţă definitiv la ideea reîntoarcerii în ţară pot să revină în România, pe termen lung, dacă vor exista oportunităţi profesionale adecvate.

Evenimentul de cariere „Hai Acasă!” organizat de LSRS şi dedicat tinerilor cu experienţă academică internaţională a demonstrat în cele două ediţii desfăşurate până în prezent că interesul tinerilor români pentru revenirea în ţară este relativ mare şi nu depinde doar de condiţiile financiare. Ei îşi doresc înainte de toate să găsească un mediu în care să-şi poată folosi cunoştinţele şi experienţa dobândite în străinătate şi în care să li se acorde şansa să se dezvolte pe plan profesional.

Ca unul dintre elementele procesului de globalizare, studiul în străinătate trebuie să fie văzut ca fiind una dintre cheile către o dezvoltare economică sustenabilă.

Migraţia creierelor este un fenomen ce nu poate fi negat şi despre care se vorbeşte din ce în ce mai mult, deşi obiectivul principal pentru România ar putea fi asigurarea condiţiilor pentru toţi cetăţenii de a-şi atinge întregul potential. În unele cazuri, acest deziderat poate implica continuarea carierei academice sau profesionale în afara ţării. Ca unul dintre elementele procesului de globalizare, studiul în străinătate trebuie să fie văzut ca fiind una dintre cheile către o dezvoltare economică sustenabilă, atât timp cât există şi condiţiile pentru orientarea acestor resurse umane strategice către România. Altfel spus, politicile de brain regain sunt vitale.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite