Anul şcolar universitar, flexibilizat la maxim de COVID-19

Cursurile faţă în faţă la facultate vor fi mai puţine în anul univerrsitar 2020-2021

În contextul pandemiei de COVID-19, universităţile sunt nevoite să regândească desfăşurarea viitorului an universitar care începe în octombrie. Ce variante iau în calcul rectorii unor instituţii de învăţământ superior.

Cum trebuie organizate cursurile cu studenţii astfel încât riscul de transmitere a infecţiei cu SARS-CoV-2 să fie minim? Este principala întrebare la care trebuie să găsească răspuns comunităţile academice până la deschiderea noului an universitar, în octombrie.

Trei scenarii de lucru la Universitatea Bucureşti

Universitatea Bucureşti – UB – a propus facultăţilor trei scenarii de lucru pentru desfăşurarea în bune condiţii a anului universitar 2020-2021, atât pentru studenţi, cât şi pentru profesori. Propunerile au fost făcute la ultimul Consiliu de administraţie, urmând ca ele să fie dezbătute de toate facultăţile şi să se ia deciziile cele mai potrivite. 

Prima variantă luată în calcul de UB presupune derularea de activităţi în sistem „faţă în faţă” şi presupune ca sălile să fie dotate cu mijloace de dezinfecţie şi de sterilizare şi amenajate în conformitate cu standardele sanitare, respectând distanţarea fizică. Totodată, să se realizeze triajul epidemiologic pentru studenţi şi cadre didactice, iar accesul în spaţiile de învăţământ să se facă după un plan de învăţământ specific pentru fiecare formaţiune de studiu. 

A doua variantă combină sistemul „faţă în faţă” cu cel online. Pe lângă regulile sanitare, această variantă presupune adaptarea curriculară la derularea activităţilor educaţionale în sistem hibrid; alternarea activităţilor pe parcursul întregului semestru, în funcţie de specific şi de resursele disponibile, prin împărţirea pe perioade de timp. De exemplu, o parte din semestru, activităţile educaţionale se pot susţine online, iar cealaltă parte, faţă în faţă. Sau, într-o perioadă de timp, o parte dintre studenţi desfăşoară activităţi faţă în faţă, iar cealaltă desfăşoară activităţi online, urmând să se facă rocada. Acest al doilea scenariu presupune totodată ca sălile de curs să fie dotate cu echipamente multimedia pentru a putea stabili conexiunea sincron cu studenţii conectaţi online.

Ultimul scenariu de lucru ia în calcul doar activităţi academice în sistem online cu adaptarea curriculei, pregătirea cadrelor didactice şi administrarea resurselor tehnologice. În funcţie de evoluţia situaţiei epidemiologice, ar urma să se facă tranziţia de la un scenariu la altul.

Cursuri online, seminarii „faţă în faţă”

Prof.dr. Marian Preda, rectorul UB, spune că atât studenţii, cât şi profesorii ar fi preferat să se reîntoarcă la cursurile clasice faţă în faţă. Dar una este ce ne-ar plăcea şi alta ce se poate în noile condiţii, punctează rectorul. „Şi atunci, trebuie să încercăm să ne adaptăm, pe de o parte la contextul general şi la regulile care nu ţin de universitate – cum sunt cele de distanţare, de purtare a măştii, de dezinfectare a pupitrelor şi a spaţiilor în care se desfăşoară activităţi – şi pe de altă parte, la condiţiile specifice din universitate şi la diverse tipuri de restricţii şi de priorităţi”, adaugă acesta. 

Rectorul UB a dat câteva exemple concrete. „Dacă vom recurge la un sistem mixt, şi e foarte probabil să se întâmple la multe facultăţi, vom îmbina predarea online cu prezenţa la şcoală. Va trebui să vedem câţi studenţi încap într-o sală de clasă, cu respectarea regulilor de distanţare stabilite de autorităţile sanitare, pe de altă parte, să împărţim activităţile. Este foarte probabil ca la cursuri unde ar trebuie să vină mulţi studenţi, unde de obicei comunicarea este unisens şi nu sunt foarte multe exerciţii, activitatea să se desfăşoare online. Pe de altă parte, la laboratoare, la unele seminarii e foarte importantă desfăşurarea activităţii cu interacţiune directă”, a exemplificat prof.dr. Marian Preda, cu referire mai ales la facultăţile de ştiinţe.

Rectorul a adăugat că studenţii ar putea decide chiar ei cine să vină la cursuri. „Ar putea veni studenţii care locuiesc în Bucureşti şi cărora le este mai uşor să ajungă, pentru a reduce numărul de călătorii între localităţi al celorlalţi şi, astfel, riscul de transmitere a bolii. Una dintre marile probleme ale studenţilor nu e riscul pentru ei înşişi, ci de a-i infecta pe alţii”, spune acesta. 

Cazarea în cămine se va face însă pentru toţi studenţii în condiţii normale, mai spune prof.dr. Marian Preda, dar ocuparea camerelor şi plata chiriei se vor face doar în perioadele în care vor fi efectiv în Bucureşti, în cămin şi vor merge la cursuri. „Dintr-o cameră de doi, pot veni prin rotaţie la şcoală. În luna următoare sau săptămânile următoare se schimbă, şi atunci se mai reduce riscul de interacţiune. Dacă învăţarea se va desfăşura online pe perioade lungi, nimeni nu va fi prezent în cămine şi nimeni nu va plăti. Noi va trebui să ne adaptăm într-o combinatorică extrem de complexă”, a dat exemplu şeful Universităţii Bucureşti.

Condiţii speciale pentru profesorii în vârstă

Pentru cadrele didactice mai în vârstă – peste 65 de ani sau chiar peste 60 de ani – cu comorbidităţi, ca şi pentru studenţii cu boli cronice vor fi stabilite reguli speciale, mai spune prof.dr. Marian Preda. „Cadrele didactice cu risc ridicat vor preda preponderent online, iar studenţii cu probleme de sănătate vor participa la cursuri online şi vor veni la şcoală doar pentru laboratoare. Vom încerca să-i protejăm foarte tare”, explică universitarul.

„Focarele vor apărea în cămine”

Potrivit prof.dr. Daniel David, rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, nu poate fi gândit un plan academic fără a te gândi la cazarea studenţilor. „Focarele vor apărea nu atât în sălile de clasă, cât în cămine. Şi atunci, cazarea împreună cu gândirea actului academic trebuie să meargă mână-n mână. Iar noi, analizându-ne locurile pe care le avem în cămin şi ţinând cont de mărimea Clujului şi a comunităţii UBB, am mers pe ideea că vom caza pentru siguranţă doar studenţii din anul I şi pe cei din ultimul an – dar doar din zonele vocaţionale şi experimentală. Aceştia au nevoie de laboratoare unde trebuie să-şi facă lucrările de licenţă. Dar şi în cazul lor, chiar dacă-i aducem în Cluj, cursurile rămân online la toate nivelurile şi doar seminariile vor fi în variantă clasică”, a exemplificat prof.dr. Daniel David. 

Rectorul UBB mai spune că profesorii universitari trebuie să aplice în noul an o altă pedagogie universitară. „Predarea online nu înseamnă predare clasică pusă pe internet. Înseamnă o altă pedagogie universitară, o regândire completă a cursurilor. Dacă universităţile vor continua în toamnă varianta pe care au folosit-o în primăvară şi vară, nu e un lucru foarte bun, după părerea noastră. Noi nu vrem să mai fie prezentate la curs cunoştinţe care există în bibliografie sau sunt accesibile online, cursurile ar trebui să fie o oportunitate în care studenţii pun întrebări şi cer clarificări pentru materialele pe care le-au citit. N-are sens să predai online ca pe o variantă clasică pentru că studenţii după 15-20 de minute de predat se plictisesc. Deci, este clar că este şi o oportunitate de a gândi predarea universitară”, conchide prof.dr. Daniel David. 

Fiind conştienţi că nu vor putea elimina complet riscul de îmbolnăvire, unii rectori au gândit şi soluţii aplicabile în astfel de situaţii. „Noi trebuie să tratăm fiecare caz şi fiecare spaţiu în contextul dat şi să-l izolăm acolo. Dacă la o facultate din cele 19, la o serie, într-o clădire a noastră, din zecile de clădiri ale universităţii, se va întâmpla un caz, atunci izolăm acea sală, studenţii vor sta acasă şi vor avea predare online, identificăm contacţii, închidem acea secţiune de clădire, dezinfectăm, dar nu închidem restul universităţii pentru câteva cazuri într-o parte sau alta, pentru că ar fi absurd. De aceea, trebuie foarte multă flexibilitate, câteva reguli generale pentru toată lumea şi apoi adaptare, inclusiv la context”, rezumă prof.dr. Marian Preda.