Au învăţat „afară“ şi au succes în ţară

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Doi tineri care au studiat în străinătate s-au întors convinşi că vor face o diferenţă în România. Raluca Hriţcu şi Mircea Crisbăşanu vorbesc despre motivele pentru care s-au întors acasă şi despre planurile de viitor.

Raluca are 23 de ani şi face consultanţă de afaceri pentru o multinaţională renumită, după ce a revenit de la un program de masterat cu specializarea marketing în Olanda. Mircea are 26 de ani, este inginer, şi s-a întors şi el din Olanda, unde s-a specializat în construcţii şi a făcut cercetare în biomimetică (structuri inginereşti care imită arhitectura naturii), un domeniu încă neexplorat în România.  Raluca şi Mircea sunt beneficiari ai programului „Orizonturi deschise", oferit de Fundaţia „Dinu Patriciu".

O condiţie impusă bursierilor este revenirea în ţară după încheierea studiilor, pentru o perioadă egală cu cea finanţată. În caz contrar, sunt obligaţi să returneze banii primiţi. „Avem nevoie de oameni valoroşi, de oameni care se perfecţionează la cele mai bune universităţi şi care se întorc aici ca să pună lucrurile în mişcare", explică Cristina Buzatu, coordonatorul programului de burse „Orizonturi deschise".

Dar nu această condiţie a fost motivul întoarcerii lor. Deşi amândoi îşi permiteau să rămână în Olanda, au ales totuşi să revină în România, înscriindu-se astfel în procentul de 24% de studenţi care se mai întorc în ţară după finalizarea studiilor în străinătate, conform unui studiu recent realizat de Liga Studenţilor Români din Străinătate (LSRS).

Înclinaţii antreprenoriale

„Am observat că majoritatea celor care doresc categoric să revină acasă sunt cei care au înclinaţii antreprenoriale, care doresc să-îşi dezvolte propria afacere şi care nu găsesc un climat propice acestui lucru peste hotare", explică Irina Scarlat, vicepreşedinte Comunicare în cadrul LSRS. Acesta este chiar cazul lui Mircea care, la întoarcere, a dezvoltat o afacere bazată pe cicloturism - CyclingRomania -, iar acum organizează trasee naţionale pentru străinii pasionaţi de mersul pe bicicletă care ne vizitează ţara.

Deşi pare contraintuitiv, Mircea spune că sistemul l-a adus de fapt acasă. „În Olanda totul e perfect. Prea perfect. Te încadrezi într-un şablon şi, ca un roboţel, îţi faci treaba şi toată lumea e mulţumită", spune tânărul. „Acasă, ştim cu toţii, sunt foarte multe lucruri de pus la punct, iar provocarea este cu atât mai mare să te integrezi unui astfel de sistem şi trebuie să te lupţi cu multe obstacole, dar în momentul în care reuşeşti, şi eu cred că voi reuşi, satisfacţia este enormă."

Studiul LSRS arată însă că factorii cei mai motivanţi în direcţia întoarcerii acasă sunt totuşi cei sociali, res­pectiv prietenii şi familia, şi mai puţin dorinţa studenţilor de a se implica şi a aduce o schimbare în societate, o concluzie destul de îngrijorătoare în opinia membrilor LSRS.

Raluca recunoaşte că acesta a fost într-adevăr şi unul dintre motivele sale pentru a reveni - „oricât de frumos ar fi în altă ţară, lucruri profund personale te leagă de România: părinţi, prieteni" -, dar spre deosebire de alţii, îşi asumă implicarea în societate. „Eu chiar cred că se poate schimba ceva şi mai mult decât atât, că e de datoria noastră, a celor care am avut ocazia să plecăm." Tânăra spune că s-a întors cu „gânduri mari" şi speră să fie „un exponent bun" al celor care se întorc şi apoi schimbă ceva, după modelul observat în străinătate.

Nu s-au simţit limitaţi

Nici Raluca şi nici Mircea nu au simţit că „s-au lovit ca de un zid" când s-au întors, aşa cum povestesc alţi tineri, ci dimpotrivă, amândoi se pot lăuda cu realizări profesionale importante pentru vârstele lor. Experinţa studiului în străinătate i-a ajutat atât prin rigurozitatea sistemului de învăţământ în care au intrat, cât şi prin legăturile umane pe care şi le-au creat.

„Stricteţea sistemului te schimbă", spune Raluca. „Relaţia studenţilor cu mediul academic e mult mai puternică acolo. Ei se întâlnesc şi în afara orelor de curs cu profesorii pentru a le adresa întrebări sau pentru a dezbate idei. Faptul că ţi se acordă mai multă atenţie ca student înseamnă că munca ta este mai bine verificată şi ghidată, iar rezultatele sunt mai bune atât pentru tine, cât şi pentru profesori, pentru mediul academic şi, în cele din urmă, pentru societate."

Sondajul efectuat de LSRS arată că majoritatea studenţilor români îşi finanţează studiile prin intermediul burselor şi că aleg să lucreze part-time pe durata studiilor, finanţându-şi astfel o parte din cheltuieli. A fost şi cazul lui Mircea, care a făcut proiectare timp de un an într-un birou din Rotterdam, o experienţă despre care spune că a fost foarte bună.  Pe 7 aprile are loc o conferinţă a tinerilor de succes întorşi în România.

image

E de datoria noastră, a celor care am avut ocazia să plecăm, să schimbăm ceva în România.''
Raluca Hriţcu
bursieră

image

"Acasă sunt foarte multe lucruri de pus la punct, iar provocarea este cu atât mai mare.''
Mircea Crisbăşanu
bursier

Bursă

Între 15 aprilie şi 15 iunie Fundaţia „Dinu Patriciu" primeşte cereri de finanţare a studiilor în străinătate. Cei interesaţi găsesc detalii pe site-ul fundaţiei. Aplicanţii trebuie să fie acceptaţi la o universitate prestigioasă din străinătate şi să fie cetăţeni români. Anul trecut au fost cinci candidaţi pe un loc.

Educație



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite