Avocatul Poporului s-a autosesizat în situaţia studentelor nevăzătoare de la Facultatea de Litere

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Cele trei studente împreună cu Camelia Platt, directoarea Fundaţiei Light into Europe, şi Adriana Săftoiu.
Cele trei studente împreună cu Camelia Platt, directoarea Fundaţiei Light into Europe, şi Adriana Săftoiu.

​Avocatul Poporului a anunţat joi că s-a autosesizat din oficiu legat de un posibil caz de discriminare a trei studente nevăzătoare de la Facultatea de Litere, în sensul încălcării prevederilor constituţionale privind egalitatea în drepturi, dreptul la învăţătură şi protecţia persoanelor cu handicap.

„„Portalul ştiripesurse a prezentat situaţia de la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii Bucureşti, unde a fost demarată o anchetă internă după ce deputatul Adriana Săftoiu a povestit pe Facebook cum trei studente nevăzătoare au fost discriminate de către unitatea de învăţământ. Concret, doamna deputat Adriana Săftoiu a relatat cazul a trei studente nevăzătoare de la Facultatea de Litere, care ar fi fost discriminate, acestea „neavând posibilitatea tehnică de a înregistra cursurile şi nici un suport electronic adecvat, sălile nu sunt marcate în sistem Braille, parlamentarul mărturisind că acestea bâjbâie pe holuri". “Descurcaţi-vă, dacă aţi vrut la facultate!”, este „îndemnul” primit de către cele trei studente, cărora le este greu să ţină pasul la cursuri, fără minimum de facilităţi, care ar trebui sa fie nişte instrumente fireşti în ceea ce priveşte accesibilitatea acestora la activitatea universitară”, a transmis Avocatul Poporului într-un comunicat de presă.

Sursa menţionată adaugă că: „Se reţine în ştirea citată faptul că celor trei studente nu li se permite să înregistreze cursurile, ca să poată ulterior să le transcrie folosind tehnologia asistivă. Nu au suport electronic pentru cursuri, ca să le poată folosi pe laptopurile adaptate dizabilităţii lor. Nici o încăpere nu e marcată în sistem Braille. Examenele sunt dificile, acestora nefiindu-le acordată o oră în plus şi rar au posibilitatea să susţină examenele oral. De asemenea, nu sunt susţinute de cadrele universitare din cadrul facultăţii. Conducerea Facultăţii de Litere a comunicat, prin intermediul unui comunicat de presă remis agenţiei de presă Mediafax, că a fost demarată o anchetă internă în acest caz şi că studentele respective nu au adresat nicio plângere cu acest conţinut”. 

Studentele au povestit lipsa totală a facilităţilor

„Adevărul” a publicat cazul a trei studente nevăzătoare de la Facultatea de Litere şi Limbi Străine ce au povestit dificultăţile şi piedicile cu care se confruntă în cadrul universităţii: de la lipsa cursurilor în suport electronic, faptul că nu li se permite să înregistreze aceste cursuri până la faptul că instituţia nu are nicio încăpere marcată în sistem Braille, la care au dreptul potrivit legislaţiei în vigoare.

„În acest moment cercetăm ce nemulţumiri au avut studentele, vom veni în întâmpinarea nevoilor lor, şi dacă au fost greşeli vom lua măsurile care se impun. Ne-am mobilizat în cadrul facultăţii şi urmează să avem o discuţie cu toţi profesorii pentru ca acest tip de incidente să nu se mai petreacă. Este o problemă ce vrem să o ridicăm la nivelul universităţii. Este un prilej de mâhnire să avem un astfel de incident, pentru că de-a lungul timpului am mai avut elevi nevăzători. În astfel de situaţii, contează foarte mult raporturile umane şi trebuie să vedem dacă cineva a fost «mai puţin atent», pentru a nu se mai ajunge la aceste situaţii”, a declarat săptpmâna trecută pentru „Adevărul”, Emil Ionescu, decanul Facultăţii de Litere.

Experţii din sistem susţin însă că accesul la educaţie al acestora nu trebuie să depindă de bunăvoinţa cadrelor didactice, iar faptul că România are cel mai mic număr de studenţi cu dizabilităţi din Uniunea Europeană este o dovadă a nerespectării legislaţiei.

„În primul rând, faptul că aceşti tineri sunt la universitate este în sine un fenomen de excepţie. În al doilea rând, pe toate ciclurile educaţionale, obligaţia cade în sarcina instituţiilor de învăţământ de a face accesibile, atât fizic cât şi informatic, cursurile de învăţământ. Ce se întâmplă în realitate este că nici şcolile şi nici universităţile, nu numai că nu ştiu, dar nu au disponibilitatea de a aplica legea. Toţi aceşti copii au dreptul prin lege de a primi suportul cursurilor în limbaj Braille. Din păcate, niciun factor de decizie nu este interesat de această categorie socială. Spre exemplu, acum, Facultatea de Medicină din Iaşi a refuzat înscrierea la examen a unei tinere aflate în scaunul cu rotile, iar ca răspuns i-au transmis că aceştia consideră că dorinţa «pacientei», aşa se exprimă ei, de a absolvi cursurile universităţii «este nerealistă». Lucrurile în maniera asta stau. România a ratificat Convenţia ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, avem Legea 448/2006 ce prevede obligaţia instituţiilor de învăţământ de a face accesibilă educaţia pentru aceste persoane. Din păcate, la noi, acolo unde aceşti copii reuşesc să «supravieţuiască», este doar din bunăvoinţa profesorilor. Iar acest lucru nu este normal. Situaţia este gravă, pentru că fiecare dintre noi contează“, a declarat Mădălina Turza, preşedintele Centrului European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilităţi.

Educație



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite