Comunitatea academică şi „zidul“ de la Ministerul Educaţiei: „Ei nu sunt miniştri, ei sunt jupâni“

Zeci de studenţi şi profesori au protestat, marţi, în faţa Ministerului Educaţiei faţă de tăierile a peste 1.000 de locuri de studii, bugetate, din cadrul celor mai importante universităţi din ţară. O parte dintre manifestanţi au mers în biroul ministrului Valentin Popa, unde au purtat discuţii mai bine de o oră cu oficialul. Concluziile, însă, au fost în defavoarea studenţilor.

 Claudiu Crăciun, lector univ. doctor la Universitatea Bucureşti şi Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA), spune că în timpul discuţiilor purtate, Valentin Popa nu a părut disponibil să facă nicio schimbare. „I-am solicitat public să ne transfere sau să pună pe site-ul Ministerului datele în baza cărora a tăiat locuri de la universităţile cele mai importante.

Domnul ministru a refuzat. A spus că sunt datele dânsului şi că nu este obligat să le transmită. Aşadar, ministrul Educaţiei operează cu datele dânsului, nu cu datele transmise de universităţi care, de altfel, sunt publice. Deci, în acest moment, nu putem să verificăm calculele făcute de domnul ministru. Nu putem să spunem dacă sunt corecte sau nu, iar eu cred că sunt incorecte.

De asemenea, l-am întrebat dacă are disponibilitatea de a reveni asupra deciziei de a tăia respectivele locuri, iar dânsul a spus că tăierile sunt foarte bine fundamentate şi că îi pare rău că nu a mers şi mai departe cu această logică - care pentru unele universităţi înseamnă tăieri de locuri, pentru altele, mai apropiate de dânsul înseamnă creşteri“, declară cadrul didactic.

Îi pare rău că nu a mers şi mai departe cu această logică - care pentru unele universităţi înseamnă tăieri de locuri, pentru altele, mai apropiate de dânsul înseamnă creşteri

„Discuţiile s-au lovit de un zid“

La rândul ei, lectorul universitar Oana Băluţă spune că măsura va duce la disensiuni în mediul academic pentru că instituţiile din învăţământul superior nu vor şti de la ce departamente să taie locuri. „Discuţiile s-au lovit de un zid de opacitate pe care l-a construit Ministerul Educaţiei. Ce am observat este că măsurile respective şi tot discursul, inclusiv cel al secretarului de stat din universitar, sprijină o politică a diviziunii. Eu mă gândesc că nu se vor crea disensiuni doar între facultăţi, ci şi în interiorul acestora: între departamente, între colegi“, opinează Băluţă.

Universităţile au misiunea să-i pregătească pe absolvenţi şi pentru a fi cetăţeni activi. Nu este ca şi cum trăim într-o societate foarte dreaptă, echitabilă şi solidară.

„Am ridicat problema modelului economic şi a corelaţiei dintre piaţa muncii şi învăţământul universitar şi i-am spus domnului ministru că învăţământul universitar nu trebuie doar să îi pregătească pe studenţi pentru pe piaţa muncii. Chiar unul dintre documentele pe care le invocă în nota de fundamentare (Strategia Europa 2020) a deciziilor luate scrie foarte clar că universităţile au misiunea să-i pregătească pe absolvenţi şi pentru a fi cetăţeni activi. Nu este ca şi cum trăim într-o societate foarte dreaptă, echitabilă şi solidară, încât să acceptăm ca universităţile să facă rabat de la această misiune“, mai spune Oana Băluţă.

Lectorul a adăugat că nu li s-a spus nimic concret despre destinaţia locurilor bugetate de rezervă despre care ministrul Educaţiei a făcut referire luni.

„Ceea ce avem în momentul de faţă este o repartizare preliminară. Mai sunt de repartizat locurile de rezervă şi alte transformări de locuri”, a declarat, luni, Valentin Popa.

Oficialul a adăugat că repartiţia s-a realizat astfel pentru că „susţinerea domeniilor prioritare de dezvoltare a României era necesară încă din anul 2014. În mediul academic, la Consiliul Naţional al Rectorilor, am discutat de nenumărate rânduri. În tot acest timp, am fost cu toţii conştienţi că această alocare va afecta inevitabil numărul de locuri atribuit universităţilor tradiţionale ale României, din simplul motiv că acestea nu au preponderent programe de studii care să fie direct axate pentru programele prioritare de dezvoltare”.

* Precizare trimisă de Ministerul Educaţiei marţi seara:

Studenţii au cerut clarificări cu privire la noţiunea de repartizare preliminară, fiind interesaţi să afle data alocărilor definitive. Acestea se vor realiza în toamnă, la încheierea sesiunii de admitere în instituţiile de învăţământ superior, după ce vor fi repartizate inclusiv locurile rămase în rezervă.

Ce spun studenţii

Mai mulţi studenţi, îmbrăcaţi la palton sau în trening, au ajuns în jurul orei 13.00 în faţa Ministerului Educaţiei pentru a protesta faţă de modul în care s-au repartizat locurile bugetate universităţilor. Unii dintre ei aveau foi albe pe care scria - negru, simplu - „Solidaritate“ „Demisia“ sau „Acces la Educaţie“.

Am venit pentru că nu ni se pare corectă decizia ministrului. Nu cred că este în folosul educaţiei din România, ci mai degrabă are în spate nişte interese politice. Universitatea Bucureşti nu este tocmai bine văzută de actuala putere. (studentă la psihologie în anul I la Universitatea Bucureşti)

Cred că ministrul a făcut aceste tăieri ca să mai salveze nişte bani pentru alte scopuri personale sau poate îşi doreşte ca poporul român să ajungă analfabet. Generaţiile viitoare care vor aplica pentru un loc la licenţă, master sau doctorat vor fi afectate. Practic, vor avea mai puţine şanse să prindă un loc la buget. Eu, de exemplu, vreau să urmez şi un master, dar nu ştiu dacă voi prinde un loc finanţat. ( Raluca, studentă în anul II la psihologie)

Sunt mulţi studenţi care preferă să vină în Bucureşti pentru că au mai multe oportunităţi de dezvoltare. Eu vin dintr-un sat. (studentă în anul III la Sociologie la Universitatea Bucureşti)

E important numărul de protestari sau mesajul transmis?

Deşi pe Facebook s-au anunţat peste trei sute de participanţi la protest, la faţa locului au fost prezenţi numai câteva zeci de persoane. „Colegii noştri sunt la cursuri sau la serviciu, căci trebuie să se întreţină din ceva. Nu e ca şi cum lor nu le pasă de această cauză sau nu sunt solidari cu noi“, spune un doctorand la SNSPA.

„Numărul oamenilor este irelevant. Mi se pare că mesajul este mult mai important. Dacă era un singur om care îşi dădea seama că nu e ok ce se întâmplă şi venea cu nişte argumente pertinente, mi se părea că protestul ar fi fost la fel de legitim ca un protest la care participă 600.000 de oameni“, spune o studentă de la Universitatea de Vest din Timişoara.

În spatele acestora, însă, zărim un bătrân în sacou maro al cărui chip pare uşor mâhnit. Îl cheamă Gabriel Săndoiu şi este profesor de filosofie la Colegiul Naţional „Sfântul Sava“ din Capitală.

„Este inadmisibilă mentalitatea în care se comit astfel de gesturi. Mi se pare de nepermis că atât de puţini dintre cei afectaţi, în mod direct, sunt la protest. Analfabetismul politic nu este doar la guvernanţi, ci şi la cei guvernaţi. Indirect, suntem afectaţi toţi de această mentalitate. Îmi este greu să înţeleg. Noi, membrii poporului român, avem o cultură politică năprasnică şi foarte multă nesimţire, mascată în vopsea de caterincă. Valentin Popa nu este un ministru. Asta e valabil şi pentru ceilalţi guvernanţi. Ei nu sunt miniştri, ei sunt jupâni. Iar jupânii acţionează după propriile legi. Ei nu au moralitate“, opinează dascălul