Costurile învăţământului universitar îi împovărează pe studenţi. ANOSR reclamă taxe discreţionare

40% din studenţii care se înscriu la facultate abandonează cursurile până la finalizare, în principal pentru că nu pot susţine costurile  FOTO Adevărul

Universităţile compensează subfinanţarea de la stat din buzunarul studenţilor, care au de plătit de la an la an taxe tot mai mari pentru a putea continua cursurile. Diferenţele de costuri sunt consistente de la o universitate la alta, chiar şi în cazul celor cu acelaşi profil, iar unele instituţii de învăţământ solicită studenţilor taxe interzise de lege.

Subfinanţarea constantă a educaţiei în România face ca sistemul de învăţământ superior să devină tot mai greu accesibil pentru studenţi, din cauza costurilor mari pe care acesta le impută şi care, de multe ori, sunt nejustificate.

„Deşi Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011 şi Pactul Naţional pentru Educaţie – document agreat de toate partidele politice aflate la guvernare în 2009, prevăd alocarea a 6% din PIB pentru educaţie, acest procent nu a fost respectat nici măcar o dată din 2008 până în prezent. Ba mai mult, procentul alocat educaţiei a fost la jumătate din valoarea asumată şi prevăzută de lege”, se arată într-un raportul ANOSR „Taxele învăţământului gratuit 2014”.

„An de an, această slabă finanţare a universităţilor îi pune pe studenţi în situaţia de a fi nevoiţi să suporte din propriile buzunare impasurile şi problemele financiare cu care se confruntă acestea. Acest lucru presupune creşteri de taxe sistematice sau introducerea de către universităţi a unor taxe care fie sunt ilegale, fie sunt la limita legii, pentru a genera venituri proprii din ce în ce mai mari”, se arată în raport.

Pe lângă fondurile insuficiente primite de la bugetul de stat, universităţile s-au confruntat în ultimii ani şi cu o drastică reducere a numărului de studenţi, atât din motive demografice, cât şi din cauza promovabilităţii scăzute la examenului de Bacalaureat. Mai exact, doar 465.000 de studenţi mai erau înscrişi la facultate în anul universitar 2013/2014, faţă de 891.000 în urmă cu patru ani, la debutul crizei economice, potrivit unui raport al INS.

Taxele de şcolarizare sunt nejustificat de mari la anumite universităţi şi diferă consistent chiar şi în cazul universităţilor cu acelaşi profil. Pe de altă parte, costurile cazării la cămin sunt comparabile cu cele de chirie, această facilitate pentru studenţi îndepărtându-se astfel de la scopul ei de bază, de a face învăţământul universitar accesibil şi pentru tinerii fără posibilităţi financiare.

Astfel, nu este de mirare că 40% din studenţii care se înscriu la facultate abandonează studiile universitare până la finalizarea acestora, conform datelor primite de ANOSR de la universităţi la începutul acestui an, principalele motive ale abandonului fiind incapacitatea financiară sau probleme legate de alegerea greşită a facultăţii din cauza neconcordanţei cursurilor cu aşteptările studenţilor.

Cifrele aruncă ţara noastră la coada clasamentelor europene privind proporţia populaţiei cu studii superioare, în România fiind de 21,8% la categoria de vârstă 30-34 de ani, faţă de media europeană de 35%.

Taxele de şcolarizare au crescut în ciuda protestelor studenţeşti

Taxele anuale de şcolarizare au crescut în acest an şcolar la peste o treime din universităţile din ţară, potrivit unui sondaj ANOSR la care au luat parte 31 de organizaţii studenţeşti din 21 de universităţi din ţară.

La Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi taxele au crescut tot pentru unele facultăţi cu aproximativ 200-300 de lei la licenţă, în funcţie de facultate şi cu 500 de lei la masterat. Şi la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca au crescut taxele la licenţă şi masterat pentru unele facultăţi, un exemplu fiind Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării unde taxa la licenţă a crescut cu 400 de lei.

Pe lângă creşterile constante ale taxelor de şcolarizare, se observă diferenţe consistente şi în cazul universităţilor cu acelaşi profil, care teoretic, ar trebui să aibă cheltuieli similare.

Taxele de şcolarizare de la programele de Drept, licenţă, forma de învăţământ la zi, variază între 2000 de lei - la Universitatea Româno-Americană şi 3600 de lei la Universitatea Babeş-Bolyai.

În cazul Ştiinţelor Economice, licenţă, forma la zi, taxa de şcolarizare variază între 1500 de lei la Universitatea ”Aurel Vlaicu” din Arad şi 3500 de lei la Academia de Studii Economice din Bucureşti.

În cazul specializării Medicină, diferenţa între taxele de studiu de la diferite universităţi din ţară este şi mai mare: de la 4800 de lei la Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu, până la 9000 de lei la Universitatea de Medicină şi Farmacie ”Carol Davila” Bucureşti, deşi resursele investite sunt în general aceleaşi.

Taxe de cămin ilegale

În studiul ANOSR ”Responsabilitate pentru Educaţie”, publicat în 2013, reiese că în acel an universitar 57% dintre universităţi au crescut taxele de cămin pentru studenţi. Deşi în urma protestelor studenţeşti din toamna lui 2013 Ministerul Educaţiei Naţionale a crescut subvenţia pentru cămine/cantine cu 10%, acest lucru nu s-a reflectat şi în scăderi de taxe la cămin, din contră, există cazuri în care acestea au fost crescute şi în acest an – cum este de pildă cazul Universităţii ”Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.

“Un alt aspect important de menţionat este faptul că legea interzice orice formă de taxă de garanţie, taxă de rulment sau denumită în altă formă decât taxă de cazare pentru prima lună de cazare la cămin. Cu toate acestea, încă există universităţi care încasează această taxă de la studenţi, cum e cazul Universităţii Politehnica din Timişoara.

Mai mult, există universităţi care, pentru a evita încasarea directă a acestei taxe, indexează valoarea acestei taxe în prima taxă lunară plătită de studenţi – cum este cazul Universităţii Politehnica din Bucureşti sau Academiei de Studii Economice din Bucureşti”, mai constată raportul. Cea mai scumpă taxă de cămin este în prezent de 540 de lei, putând concura cu uşurinţă cu chiria pentru o cameră într-un apartament în marile oraşe.

Taxa de admitere se poate tripla de la o facultate la alta

Taxele de admitere (sau înscriere) la universitate se aplică pentru toţi absolvenţii de liceu care doresc să se înscrie la facultate.
“Pentru a fi justificate, acestea ar trebui să fie egale cu costurile pe care universitatea la acoperă prin plata personalului care se ocupă de cazări şi plata materialelor şi papetăriei utilizate la procesul de înscriere a studenţilor”, spun reprezentanţii ANOSR.

Totuşi, costurile pentru înscrierea la facultate sunt mari pentru un tânăr cu probleme financiare şi se pot tripla de la o universitate la alta. Majoritatea universităţilor încasează peste 100 de lei pentru această taxă, existând chiar şi universităţi care încasează peste 300 de lei, cea mai mare taxă de admitere fiind la Universitatea de Medicină şi Farmacie ”Grigore T. Popa” din Iaşi, unde valoarea acesteia e de 350 de lei.

Taxa de înmatriculare, scorneala unor universităţi

După ce au plătit taxa de înscriere, dacă au fost admişi la facultatea respectivă, studenţii de la unele facultăţi trebuie să mai plătească o taxă ca să fie înscrişi în registrele oficiale. Iar valoarea nu este deloc mică, ajungând până la 250 de lei în cazul Universităţii de Medicină şi Farmacie ”Grigore T. Popa” din Iaşi.

Pe de altă parte sunt şi universităţi care nu aplică deloc aceste taxe, preferând să considere depunerea diplomei de bacalaureat în original, respectiv plata primei rata a taxei de şcolarizare, confirmarea finală a deciziei legată de alegerea facultăţii.

“Prin urmare, putem observa că deşi această taxă nu este neapărat necesară, există universităţi care o folosesc pentru a obţine alte venituri în plus de la studenţi”, concluzioneză raportul.