Universitar

articolul anterior articolul urmator

Critici dure ale studenţilor şi elevilor pentru proiectul iniţiat de Mara Mareş cu privire la studiile în străinătate. Cum răspunde aceasta

2
5 Apr 2021 13:05:32
Autor: Lorena Mihăilă
Organizaţiile naţionale de studenţi, elevi şi tineri critică decizia Guvernului de a oferi împrumuturi pentru studenţii ce pleacă în străinătate
Organizaţiile naţionale de studenţi, elevi şi tineri critică decizia Guvernului de a oferi împrumuturi pentru studenţii ce pleacă în străinătate

Organizaţiile naţionale de studenţi, elevi şi tineri din România resping propunerea anunţată de Guvern de a oferi împrumuturi financiare celor care vor să studieze în străinătate, pe care tinerii să nu le mai returneze dacă aleg să se întoarcă în ţară. Organizaţiile acuză Guvernul că vine cu soluţii nefundamentate.

„Ne este foarte greu să vedem cum o asemenea abordare poate construi încrederea tinerilor în Guvern. În încercarea de a convinge tinerii care pleacă la studii în străinătate să se întoarcă în România, soluţia este să îi împrumuţi ca mai apoi să condiţionezi iertarea de datorie de întoarcerea în ţară? Ignorând asta, ignorând pe deasupra şi existenţa unui sistem de a promovare a burselor de studii în străinătate, neadresat în propunere, aşteptăm strategiile pentru creşterea atractivităţii universităţilor din România sau pentru a îmbunătăţi statisticile dezastruoase privind bunăstarea studenţilor," a declarat Horia-Şerban Oniţa, preşedinte ANOSR, în comunicat, conform Hotnews.

Poziţia transmisă de Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR), Consiliul Naţional al Elevilor (CNE) şi Consiliul Tineretului din România (CTR) vine după ce consilierul de stat Mara Mareş a anunţat săptămâna trecută că lucrează la un proiect prin care tinerii vor putea accesa un împrumut pentru acoperirea cheltuielilor din perioada studiilor în afara ţării, iar dacă vor reveni în ţară şi vor lucra în România pentru o perioadă de timp vor fi scutiţi de obligaţia de a restitui banii.
 
Mara Mareş a spus că a observat „la absolvenţii români de studii în străinătate că au dorinţa de a da ceva înapoi României. Din acest motiv, cei care vor alege să revină în România vor fi recompensaţi prin scutirea de la obligaţia de a restitui împrumutul primit. ”
 
Ea a precizat că încă se caută cea mai bună soluţie şi că momentan există 2 variante: „fie pornim de la un top global al universităţilor, fie pornim de la statele de destinaţie şi selectăm, din fiecare stat, primele 3-5 cele mai bune universităţi".
 
Fostul deputat PNL a admis că statul român nu are în prezent o evidenţă a studenţilor şi absolvenţilor români din străinătate, însă, conform estimărilor, numărul lor depăşeşte 50.000.
 

În urma celor afirmate de Mara Mareş, organizaţiile de studenţi, elevi şi tineri s-au impus şi într-un comunicat de presă se precizează următoarele:

  • „Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR), Consiliul Naţional al Elevilor (CNE) şi Consiliul Tineretului din România (CTR) critică atitudinea Guvernului de a lansa în spaţiul public "soluţii miraculoase" nefundamentate, abandonate în discursul european al politicilor educaţionale , fără o cercetare reală a nevoilor din sistem şi fără o imagine de ansamblu asupra fenomenului migraţiei tinerilor.
  • Am aflat cu surprindere faptul că Guvernul României ia în calcul "un proiect prin care să sprijine tinerii care vor să studieze în străinătate, care vor putea primi un sprijin financiar din partea statului". Mai exact, iniţiativa vizează acordarea de împrumuturi pentru tinerii care vor să studieze în străinătate, cu scutirea de la obligaţia de a restitui împrumutul în ipoteza în care se întorc în ţară.
  • Indiferent de ce scop ar viza măsura, soluţia nu este aceasta . Dacă dorinţa este de a sprijini tinerii care studiază în străinătate, o soluţie ar fi consolidarea sistemului existent de burse de studii. Dacă intenţia este de a diminua fenomenul de braindrain, creşterea atractivităţii României nu se realizează prin condiţionarea iertării de o datorie pentru tinerii care se întorc în România .
  • Dacă măsura urmăreşte creşterea internaţionalizării învăţământului superior şi asigurarea experienţei şi perspectivei europene a studenţilor, ar trebui urmărite promovarea mobilităţilor, inclusiv prin granturi suplimentare, şi finanţarea internaţionalizării învăţământului românesc. În orice caz, un sistem de împrumuturi într-un spaţiu fiscal diferit pare total deconectat de la subfinanţarea cronică a sistemului de învăţământ românesc, aşteptând între timp şi soluţiile pentru creşterea finanţării educaţei la 6% din PIB.
  • În contextul în care, printre alte statistici dezastruoase, România este pe penultimul loc în Uniunea Europeană în materia cheltuielilor publice pe student raportat la standardul puterii de cumpărare şi la coada clasamentul european, la mare distanţă de media europeană în ceea ce priveşte proporţia absolvenţilor de învăţământ superior din România, ne frapează ocolirea acestor probleme arzătoare ale echităţii sistemului de învăţământ, prioritate asumată de România la nivel european, care necesită abordări complexe, integrate şi sistemice, în favoarea unor discuţii depărtate de agenda europeană.
  • Amintim Guvernului că a implementat un sistem care promovează bursele de studii pentru tinerii care doresc să studieze în străinătate, sistem care poate fi consolidat în raport cu nevoile şi priorităţile strategice ale României în materia educaţiei, după stabilirea unei strategii clare a obiectivelor de finanţare. Considerăm, de asemenea, că în concordanţă cu principiile Spaţiului European al Învăţământului Superior, România trebuie să încurajeze mobilitatea studenţilor într-un spaţiu comun al educaţiei, inclusiv prin granturi suplimentare pentru mobilităţi temporare. Tocmai de aceea, în spiritul internaţionalizării învăţământului superior, o soluţie reală ar fi creşterea bugetului acordat mobilităţilor studenţeşti şi asumarea unor ţinte ambiţioase pentru numărul de studenţi care să participe în mobilităţi.
  • Respingem faptul că o variantă pentru a încuraja studiile în străinătate şi, ulterior, revenirea în ţară a absolvenţilor este acordarea unor împrumuturi care ar fi iertate dacă absolventul se întoarce în România. Această propunere nu poate decât să demonstreze lipsa unei strategii clare şi asumate pentru diminuarea exodului creierelor, dacă în final ajungem la concluzia "îi punem să plătească dacă nu se întorc".
  • Atractivitatea României pentru tinerii români care ajung în străinătate se construieşte prin creşterea calităţii vieţii în general, şi pentru tineri în special, precum şi prin facilităţi pentru integrarea pe piaţa muncii, pentru cercetare în România şamd. În acest sens, credem că statul român trebuie să încurajeze politici pentru tineret coerente, în acord cu nevoile acestora, pe care le putem identifica şi în Rezoluţia Tinerilor.
  • În privinţa eficienţei propunerii, semnalăm constrângerile legislative pe care le-ar întâmpina statul român pentru restituirea unor împrumuturi acordate unor cetăţeni cu domiciliul în alte state, din perspectiva recuperării sumelor.”

La rândul ei, consilierul de satt, Mara Mareş, care a lansat această iniţiativă, a răspuns criticilor venite din partea studenţilor şi elevilor:

  • "Exodul creierelor este o realitate pe care nu o descoperim noi astăzi. Nu putem să stăm şi să privim cum mii de tineri pleacă la studii în străinătate şi nu se mai întorc, şi să ne prefacem că nu-i putem motiva să revină în România fără ca mai întâi să rezolvăm marile teme ale educaţiei din ţară.
  • Într-un stat democratic, cum este România, este inacceptabilă şi regretabilă insinuarea ideii că “învăţământul românesc trebuie îmbunătăţit cu scopul de a împiedica tinerii să plece la studii în afară". Această mentalitate cu origini nedemocratice ignoră realităţile sociale evidente, care arată că tinerii pleacă oricum, cu sau fără sprijin guvernamental.
  • Ideea nu este de a-i împiedica să plece, ci de a-i încuraja să revină.
  • În foarte multe state există formule de sprijin guvernamental pentru tinerii care vor să studieze în străinătate. Ceea ce diferă este motivaţia fiecărui stat. În timp ce unele state sprijină financiar tinerii pentru că vor o educaţie puternic internaţionalizată, alte state sunt nevoite să-i sprijine pentru a se lupta cu efectul de brain-drain. În situaţia noastră, în care pierdem mii de tineri talentaţi anual (peste 50.000 până acum), este perfect normal să încercăm să gestionăm acest fenomen.
  • După ce am anunţat public că lucrăm la un astfel de proiect, am primit două tipuri de reacţii. În primul rând, foarte mulţi tineri care activează în sfera educaţiei s-au oferit să vină cu idei şi să ne sprijine cu expertiza lor. Vorbim despre absolvenţi, reprezentanţii unor ONG-uri dar şi ai unor companii. Cu toţii recunosc această realitate socială şi văd în această măsură un lucru bun, pentru concretizarea căruia şi-au anunţat dorinţa de a se implica. Al doilea tip de reacţie este cel faţă de care oferim prezentul drept la replică.", conform Hotnews.
 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

2 Comentarii

Marcu Ilie
5.04.2021, 13:12:45

Daca vreti sa reusiti cultivati cartofi ca Mara Mares aceasta regina a cartofilor.

-4 (4 voturi)
Camelian Propinatiu
5.04.2021, 18:34:27

Nici Iohannis, nici Cîţu, nici Orban, nici Barna, nici Cioloş n-au anunţat în campania electorală această reformă a educaţiei. A surprins negativ doar bizareria că s-au secretizat mediile la bac. Sunt două inconveniente, pe lângă suspiciunea privind corectitudinea selecţiei beneficiarilor într-o ţară coruptă. 1. Decizia va fi interpretată extern ca o evaluare cum că învăţământul nostru superior mai mult fabrică diplome. 2. Intern, se dă apă la moară extremiştilor care strigă că RO a ajuns o colonie exportatoare de olimpici, fete frumoase, badante, căpşunari şi sparanghelişti. Nu prea e treaba guvernului. Avem o groază de fundaţii şi oengeuri care încă din 1990 susţin că ajută liceenii performanţi.

Modifică Setările