Universitar

articolul anterior

Dilema unui părinte apropo de studiile în străinătate (şi viaţa de după)

38
5 Jan 2020 07:09:44
Constantin Ferşeta
Sursă imagine: freepik.com
Sursă imagine: freepik.com

Să presupunem că eşti un părinte român, cu un copil capabil, care foarte probabil o să plece la învăţătură în străinătate (82% dintre părinţii de pe platforma educaţională Kidibot consideră că la un moment dat copilul lor va studia afară!).

Pentru simplificare, să presupunem că:

– ai fi în măsura să alegi oricare dintre toate opţiunile posibile enumerate mai jos.
– banii nu ar fi o problemă.
– capacitatea intelectuală a copilului de asemenea nu ar fi o problemă şi ar putea intra cam peste tot.

Întrebarea de 1000 de puncte este ce variantă ai alege?

Opţiunea 1: Copilul să facă facultatea în România şi să rămână în România, în aceiaşi casă cu tine.

Opţiunea 2: Copilul să facă facultatea în România şi să rămână în România în acelaşi oraş cu tine.

Opţiunea 3: Copilul să facă facultatea în România şi să rămână în România în alt oraş.

Opţiunea 4: Copilul să facă facultatea afară şi să revină în România în casa cu tine.

Opţiunea 5:  Copilul să facă facultatea afară şi să revină în România în oraş cu tine.

Opţiunea 6: Copilul să facă facultatea afară şi să revină în România în alt oraş.

Opţiunea 7: Copilul să facă facultatea afară şi să rămână acolo şi tu aici.

Opţiunea 8: Copilul să facă facultatea afară şi tu să te muţi cu căţel şi purcel lângă el.

Opţiunea 9: Să te muţi de dinaintea începerii facultăţii în străinătate, fix acolo unde va face copilul şcoala şi să vă stabiliţi acolo. Măcar pentru o perioadă.

Opţiunea 10: Să te împaci cu gândul că orice ai face, oricum căile voastre se despart şi după absolvire o să vă mai vedeţi probabil de maxim 50 de ori pe durata acestei vieţi, la Paşti şi la Crăciun.

Opţiunea 11: Pleacă definitiv din ţară la studii, după care ajunge la cucurigu (Noua Zeelandă, Antartica, Patagonia, emigrează către Marte cu SpaceX, etc.).

 

Câteva consideraţii suplimentare:

Oare definiţia unei familii unite ideale nu implică şi să stea împreună? Oare care dintre opţiuni ar minimiza numărul de regrete la apusul vieţii, de ambele părţi, părinte-copil? Eventual şi bunici sau alte rude?

Universităţile din România sunt la nivel global extrem de slabe. În top 1000 sunt doar 2. Evident, o educaţie în străinătate la o universitate bună, cu un anturaj stelar te-ar ajuta enorm să evoluezi. Acesta este un motiv în plus să fii supărat pe sistemul educaţional românesc, că nu este suficient de performant ca să-ţi ţină copilul acasă.

Eu personal consider varianta americană, cu descotorosirea de părinţi la azil o disoluţie a ideii de familie clasică. Pe de altă parte, văd beneficiile uriaşe ale evoluţiei personale în medii propice, academice sau de business.

Ţinutul copiilor lângă fusta mamei de asemenea are o conotaţie egoistă (pentru a evita durerea plecării puiului de acasă, îi frângi aripile).

Dacă pleci cu el afară, statistic vorbind, el va face facultatea într-un oraş, după care va migra în altul, apoi în altul. El va fi cetăţean global. Atunci ce faci? Pleci după ditamai bărbatul/femeia? Nu ar fi cam penibil? Sau banii nefiind vreo problemă, începi să călătoreşti şi tu prin lume şi ai grijă să păstrezi legătura cu el constant, eventual să te şi intersectezi fizic periodic.

Cât de unită este familia ta? Care ar fi varianta ideală? Sau cea mai apropiată variantă de ideal?

Singura certitudine pe care o am personal este că ar trebui să menţinem opţiunile deschise. Să le dăm copiilor noştri de pe acum o educaţie stelară, care să le dea aceste şanse uriaşe ulterior. Ulterior, e altă discuţie dacă ei vor profita de ele sau nu. Cum zic americanii ”It is a nice problem to have!”

Chiar dacă acum juniorii tăi sunt mici, începi să-ţi pui întrebări de genul acesta. 🙂

Tu personal ce opţiune ai alege? 1, 2, 3, …., 11? Comentează mai jos…

Mulţumesc anticipat.

PS. Din persoanele cu care am vorbit faţă în faţă până acum, majoritatea au evitat să dea vreun răspuns în primă fază. Aşa că vă zic şi vouă încă odată. Este un exerciţiu de imaginaţie, la care trebuie să luaţi încercuiţi o opţiune, nu să daţi foaia goală. :)

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

38 Comentarii

Nirolf
5.01.2020, 09:27:33

Uniformizarea diversitatii . Care este scopul acestui text-chestionar ? Sa identificam cea mai buna cale a devenirii educationale a viitorilor adulti . Intr-o generatie de tineri nu exista doi indivizi care sa fie identici si sa-i luam ca model (gemeni de cercetare) care sa se incadreze optim in optiunile propuse . Pentru a face studiile "afara" trebuie sa beneficiezi de o stare materiala satisfacatoare . La romani , copiii boierilor isi faceau studiile la Paris si in alte centre universitare de prestigiu . Contactul cu o cultura diferita de cea din tara cat si un centru de invatamant performant , a avut drept consecinta generatii de gratie . Exemplu , generatia pasoptista . Problema parasirii "cuibului" este extrem de delicata si momentul acesta depinde de evolutia si personalitatea tanarului . Apropierea prea stransa de parinti dauneaza personalitatii cat si a soliditatii familiei . Apropierea aceasta a fost ridiculizata in multe povestiri cu parabole pline de miez ; "Soacra cu trei nurori" . Trebuie pus in ecuatie tipul de temperament predominant al tanarului cat si aspiratiile misterului numit familie .

+4 (4 voturi)
Constantin Ferşeta
5.01.2020, 10:22:05

Multumesc pentru raspuns. Scopul meu este sa-mi elucidez aceasta dilema. Atentie, eu nu ma refer DOAR la ce este cel mai bine pentru copil, ci ce este cel mai bine pentru familie in ansamblul ei. Caut varianta care ar minimiza regretele in apropierea mortii, atat pentru copil, cat si pentru parinte si restul familiei extinse. Intuiesc ca nu este un raspuns ideal, dar stiu ca sunt variante care sunt mai bune decat altele. Sa vedem ce mai raspund si altii. Cred ca este o dilema cu care se confrunta destul de multi parinti...

+2 (6 voturi)
rica venturiano studinte-n drept si publicist
5.01.2020, 11:05:45

facultatile in starinatate sunt un moft de doi lei fara avantaje pt absolvent, exceptie facand universitatile de top la care au acces doar olimpicii care au adaugat o munca asidua inteligentei lor oferindu si astfel accesul la o lume interzisa multora. Despre celelalte "universitati" la care acesul se face fluturand diploma de bac din Romania si o engleza cu un accent de Illinois numai de bine.Daca intr-adevar vrei sa studiezi in europa, fa o in limba tarii respective. Astfel sansele de a accede la un nivel bun cresc exponential.Facultatile europene unde accesul e gratis sunt de doi lei. Despre parinti.Nu doar in Sua acestia sunt livrati in azile ci si in europa. Cine mai poate avea grija de un parinte suferind, cand pierzi pe zi ore pana la locul de munca si retur, iar copilul de semne ca o ia pe aratura din cauza lipsei de comunicare cu parintii cauzara de lipsa timpului liber.? Europa e in disolutie sociala.

-1 (7 voturi)
Iulian Arion
5.01.2020, 11:02:12

Inainte de a pleca la studii, eu i-am zis urmatoarea fabula: Un corb avea un cuib cu trei pui pe o insula. Cand s-au facut mari, corbul a luat primul pui sa-l treaca pe continent. In timpul zborului, corbul l-a intrebat: "Cand vei fi si tu adult, ce vei face?". Puiul a raspuns: "Te voi plimba si eu pe tine in spinare, unde doresti!". Corbul i-a dat drumul in apa si puiul a murit. Cu al doilea s-au intamplat lucrurile identic. Al treilea a raspuns: "Voi trece si eu puii mei peste apa". A fost singurul care a trait. Pe aceasta fabula, unele dintre optiuni le-am exclus.

+3 (3 voturi)
Iulian Arion
5.01.2020, 11:16:13

Pentru un raspuns mai exact, sa vedem si sperietoarea studiilor in strainatate. Cazul A. Un absolvent de liceu din Romania, cu certificare de cunoastere a limbii engleze din categoria "Cambridge", este admis la facultate intr-un stat din nord vestul Europei. Alege sa studieze "Coomputer science", programarea in IT. Statul gazda ii plateste taxa de scolarizare, iar el trebuie sa munceasca 40 de ore lunar. Este monitorizat. Munca este sa distribuie corespondenta postala la adresele locale. Durata studiilor este de trei ani. Are cam 3-4 discipline pe an. Accentul este pe aplicarea a ceea ce invata, pe teme date. La sfarsitul celor trei ani, in ultimile luni, se pregateste pentru lucrarea de absolvire. Nu se mai duce la munca, dar nici nu anunta. Avea o bratara de monitorizare a miscarii. Cam cum este si cea de pe smartfonul din Romania. Dupa prima luna de nemers este anuntat sa plateasca taxa scolara de 1200 euro in luna anterioara. Deci statul strain te ajuta, dar sa nu mergi pe principiul ca s-a intalnit hotul cu prostul. Dupa absolvire Danemarca nu are nicio pretentie de la absolventul roman. Parintii din Romania ii plateau 400 euro lunar pentru cazare si mancare in campus. Banii de buzunar ii primea de la serviciul postal a carei corespondenta o distribuia, pe cheltuiala de deplasare personala.

Vezi toate comentariile (38)