Facultăţi căutate de angajatori. Oferta de şcolarizare a universităţilor în funcţie de relevanţa pe piaţa muncii

Facultăţi căutate de angajatori. Oportunităţile de angajare după absolvire reprezintă cel mai important criteriu în alegerea unei facultăţi, arată un studiu recent realizat de D&D Research. Cu toate acestea, puţine sunt universităţile din ţara noastră care iau în considerare relevanţa diplomelor pe piaţa muncii, atunci când întocmesc oferta de şcolarizare.

Cele mai căutate diplome pe piaţa muncii sunt de mai mulţi ani încoace cele ale absolvenţilor de Informatică, Inginerie şi Limbi străine, arată un studiu al site-ului de recrutare Best Jobs.

Astfel, în cadrul Universităţii Politehnica, printre cele mai căutate facultăţi pe piaţa muncii sunt cele de Electronică şi de Instalaţii, urmate apoi de Facultatea de Limbi Străine. Bineînţeles, cu cât sunt mai exotice limbile străine studiate, cu atât cresc şi şansele absolvenţilor de a-şi găsi un job plătit peste medie.

În Top 10 facultăţi căutate de angajatori se regăsesc şi cele de Construcţii, Mecanică, Chimie, Automatică şi calculatoare, Drept, Litere şi Ştiinţe economice, Fizică, Telecomunicaţii, Psihologie şi Transporturi,  însă relevanţa acestor studii nu este subliniată şi în oferta de şcolarizare din acest an a majorităţii universităţilor din ţară.

Facultăţi căutate de angajatori. Un sistem strâmb

Mecanismul este unul simplu. Universităţile se bucură de finanţare din partea statului, dar şi de autonomie universitară ce le oferă dreptul de a-şi gestiona banii după cum cred de cuviinţă, inclusiv în ceea ce priveşte oferta de şcolarizare şi alocarea locurilor bugetate. Astfel, ele alocă mai multe locuri cu taxă la specializările căutate de studenţi şi mai multe locuri bugetate la acele facultăţi care trezesc mai puţin interesul pentru conservarea corpului profesoral.

Una dintre puţinele pârghii de control ale statului este clasificarea realizată de UEFISCDI, însă relevanţa pe piaţa muncii nu este unul dintre criteriile pe care se pune accent în evaluarea instituţiilor de învăţământ superior, iar angajatorii nu sunt consultaţi.

„La nivel mondial, clasamentele privind facultăţile includ în mod obligatoriu criterii ce se referă la parcursul profesional al absolventului imediat după încheierea cursurilor. Din păcate, în România nu există aceste date, fapt ce contribuie la dezechilibrul de pe piaţa muncii: mulţi absolvenţi pe specializări ce nu sunt căutate de către angajatori sau prea puţini specialişti în domenii în care se recrutează puternic”, este şi una dintre concluziile studiului Best Jobs.

Universităţile de renume se simt discriminate 

Este motivul pentru care, în luna mai, cinci universităţi de renume din ţară au solicitat modificarea criteriilor de clasificare. „Evaluarea şi clasificarea universităţilor printr-un program internaţional, neutru din punct de vedere politic şi nesusceptibil de influenţe şi presiuni sociale şi restructurarea finanţării publice a învăţământului superior în sensul echilibrării criteriilor sociale (accesul liber şi neîngrădit al celor care îndeplinesc standardele minimale de admitere) cu criterii de performanţă academică”, reprezintă două dintre solicitările consorţiului Universitaria, format din Universitatea din Bucureşti, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi, ASE şi Universitatea de Vest din Timişoara.

Şi ministrul Educaţiei Sorin Cîmpeanu şi-a anunţat intenţia de a modifica aceste criterii, în cadrul unei ample dezbateri publice pentru noul proiect al Legii Educaţiei. „Nu facem abstracţie de lucrurile viabile din Legea 1/2011, cum este nevoia de clasificare a universităţilor, doar că ea trebuie făcută într-o manieră profesionistă şi transparentă. Clasificarea se va face pe grupe pentru că nu poţi compara Artele cu Politehnica”, a spus Sorin Cîmpeanu. Printre criteriile care vor fi luate în calcul în proiectil aflat în dezbatere publică se numără activitatea  de cercetare, rolul specific pe care îl joacă în societate, relevanţa calificărilor pe piaţa muncii şi nivelul de internaţionalizare.

Facultăţi căutate de angajatori. Strategia universităţilor de top

Cele mai mari universităţi din ţară se plâng de criteriile „egalitariste” de clasificare a învăţământului superior, care oferă aceleaşi privilegii unor instituţii care nu aduc plus valoare în sistemul de învăţământ şi în societate. Un exemplu este dreptul oricărei universităţi de a organiza studii doctorale.

În schimb, în ţări precum SUA, dintre cele 4.000 de instituţii de învăţământ superior, doar 225 au dreptul de a organiza studii doctorale, în timp ce în Marea Britanie universităţile care pot oferi studii de doctorat reprezintă puţin peste 20% din numărul total al instituţiilor de învăţământ superior.

Doar universităţile româneşti care îşi doresc renume internaţional se străduiesc să adapteze oferta de şcolarizare. În anul universitar 2015/2016, Universitatea din Bucureşti oferă 4.445 de locuri la buget pentru studii de licenţă şi cele mai multe sunt alocate facultăţilor de Litere şi Limbi şi Literaturi Străine (aproape 500 la fiecare).

“Anul acesta avem mai puţine locuri la licenţă faţă de anul trecut, însă taxele de şcolarizare nu au crescut şi nici taxele de cămin. Ne aşteptăm ca la Geografie, Limbi Străine şi la Drept să fie şi anul acesta competiţie“, a explicat Mircea Dumitru, rectorul Universităţii Bucureşti.

Facultăţi căutate de angajatori. Foame de IT pe piaţa muncii

Numărul de locuri rămâne aproape neschimbat anul acesta la ASE, la circa 5.600 de locuri, adăugându-se doar 10 locuri în plus la buget la specializarea Informatică Economică.

„În ultimii ani, specializările care ţin de domeniul IT sunt cele mai căutate de către studenţi şi angajatori deopotrivă. În România, noi avem un deficit de aproape 50% pe piaţa forţei de muncă, iar absolvenţii de IT sunt la mare căutare, găsindu-şi repede un loc de muncă“, a mai arătat Pavel Năstase, rectorul Academiei de Studii Economice.

Din cele peste 6.000 de locuri pe care Poltehnica le scoate la bătaie în anul universitar 2015/2016, 740 revin Facultăţii de Automatică şi Calculatoare.

„Mergem pe aceeaşi formulă de anul trecut la admitere. Cele mai căutate facultăţi sunt Automatica şi Telecomunicaţiile, dar şi Chimia Aplicată şi Ingineria medicală. Examenul de admitere constă în două probe şi se organizează la toate cele 15 facultăţi ale Politehnicii, iar la licenţă avem în jur de 5.000 de locuri“, a explicat rectorul Universităţii Politehnica, Mihnea Costoiu.

Şi Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj şi-a suplimentat locurile la Informatică. „Înscrierile se fac în perioada 14-30 iulie şi s-a păstrat modalitatea de admitere de anul trecut: pe baza mediei de la Bac, a unui eseu motivaţional şi a unui examen de admitere, în funcţie de facultate. În total avem 4.840 de locuri la universitate şi cea mai mare cerere e pe zona de informatică. Specializările cu mulţi candidaţi pe loc sunt Informatică, Comunicare şi Kinetoterapie “, a explicat prorectorul Ana Soos care a adăugat că au fost acordate 10 locuri în plus la buget, la Informatică.

Şomeri cu diplomă

Însă sunt puţine universităţile care fac eforturi să-şi adapteze oferta la cererea reală a societăţi. Astfel, România este codaşa Europei în ceea ce priveşte ponderea studiilor superioare în rândul populaţiei, iar efortul de creştere a numărului de licenţuiaţi din ultimii ani a dat naştere unui alt fenomen: şomerii cu diplomă. 

Astfel, în 2013, aproape 54.000 dintre oameni au apărut în statistici la categoria „şomeri cu studii superioare care nu au lucrat niciodată“. Situaţia arată mult mai rău prin comparaţie cu anul 1996, când mai puţin de 9.000 de români aveau facultate şi nu aveau un loc de muncă,

Pe de altă parte, o statistică Eurostat arată că doar 13% din populaţia României din categoria 15-74 de ani se încadrează la studii superioare, ceea ce ne plasează pe ultimul loc din Europa. În acelaşi timp, în state precum Marea Britanie, Suedia sau Belgia, mai mult de 30% din locuitori au studii superioare, iar acest lucru se reflectă şi în capacitatea economiei de a plăti salarii de câteva ori mai mari decât în România.