Fals jurnal de ieri şi de azi: Un salut elegant şi mai ales firesc şi din nou despre Spiru Haret

Spiru Haret     FOTO wikipedia.org

Un salut elegant şi mai ales firesc într-o lume românească pentru care normalitatea a ajuns o excepţie în stare să ne pună pe gânduri, venit din partea actualului ministru al şcolii a prefaţat inspirat, cred eu, un scurt dialog.

Şi el binevenit, despre actualitatea lui Spiru Haret văzut ca unul dintre Marii reformatori ai ,,mediului românesc’’ cum opinează îngrijitorul fericit al operei celui care nu şi-a găsit locul în bilanţul celor ,,Zece pentru România’’ la capătul unei selecţii de bâlci de Sfântul Ilie la Polovragi şi chiar la unica noastră televiziune necomercială, unde, se ştie, te poţi aştepta la orice

Profesorul universitar, actualul ministru al învământului, aparţinând unei generaţii de intelectuali în plină maturitate a afirmării şi confirmării, este şi prefaţatorul ediţiei monumentale, se poate spune, în unsprezece volume - iată unul dintre cazurile foarte rare ale ediţiilor însoţite cu aplombul formulei ,,definitive’’- ediţie venind să îmbrăţişeze editorial, cu acribie ştiinţifică, Opera lui Spiru Haret sub semnătura unui alt încă tânăr dascăl de universitate, Constantin Schifirneţ.

Dar cine să mai ştie azi, la noi, numele unor oameni de carte care ne onorează, într-adevăr, şi ne furnizează argumente în favoarea unui măcar timid ,,mai putem spera’’, când nici despre Spiru Haret nu se ştie azi mai nimic, nici în şcoala românească ajunsă de izbeliştea cunoscută, în vreme ce odinioară nu exista învăţător de ţară care să nu se revendice cu mândrie de la Spiru Haret?!

Ferească Dumnezeu, însă, ajuns într-un cerc cât de cât, vorba aceia, cât de cât neînsemnat, să nu şti cum s-a împiedicat şi a căzut cu buzele chiar pe buzele partenerului, o blondă sau brună, la concusul ,,Dansez pentru tine’’, nu mai vorbesc ce funeralii naţionale s-ar organiza cu vagonul - cu ,,eroul’’ sau ,,eroina’’- asaltat în gări de miile de fani ai ,,victimei’’ unei încăierări ca în filme, filmele americane, bineînţeles. Nimeni nu se întreabă, însă, din clasa noastră politică, şi ea sărmana semănând mult, ca şi alegătorii ei, cu fanii din gări pomeniţi mai înainte, nimeni nu se întreabă însă, zic, şi nici nimeni, atunci, nu vrea să vadă cum s-a ajuns aici! Nimeni, din această clasă politică nu s-a urcat până azi la tribuna Parlamentului să se întrebe, fie şi demagogic, fapt şi mai îngrijorător, care este azi în România, stadiul ,,mediului’’ românesc!?

Să sperăm ,,însă’’ că în sfârşit cineva din numerosul nostru Parlament, cel mai numeros din înteaga istorie naţională, mai numeros decât al marilor state care diriguiesc astăzi lumea, se va găsi totuşi să se întrebe cum s-a ajuns aici!

Aşadar, avem şi o ediţie exemplară, produs al unei universităţi tinere cu ambiţii mari în domeniul învăţământului consacrat administraţiei publice şi universului politic, şi ne bucurăm astfel şi de un Îndreptar unic a cărui valoare nu stă numai în pionierat ci şi în actualitatea lui cu adevărat tulburătoare. Şi totuşi s-a ajuns aici! Aşadar, avem Îndreptar, dar n-avem, cum ar fi zis Arghezi, n-avem nemţi, iar nemţii ar fi căuzaşii.

Iată, i-am spus Profesorului universitar, Ministru al Învăţământului, Remus Pricopie, autor al prefeţei la ediţia în unsprezece volume a Îndreptarului, avem căuzaşul potrivit şi la momentul potrivit în chiar actualul regim, căuzaş instalat în jilţul la fel de tânărului ATUNCI ministru al Învăţământului, Spiru Haret.

Nu văd un moment mai potrivit, mai fericit, mă hazardez să spun, al promovării spiritului haretian în învăţământ şi nu numai, în întregul mediu românesc şi mi-am îngăduit să-i sugerez Profesorului universitar Remus Pricopie un Simpozion Naţional sub cupola Ateneului Român, în colaborare cu Academia Română, cu Universitatea Bucureşti, cu Şcoala pomenită de Studii Administrative şi Politice care să reprezinte un semnal, altfel atât de aşteptat, din partea noii guvernări, cu privire la reforma mediului românesc.

Opera doctrinară şi socială a lui Spiru Haret, reprezintă, aşa cum concluzionează cu îndreptăţire şi foarte exact îngrijitorul ediţiei în unsprezece volume, Profesorul universitar Constantin Schifirneţ ,,Un model de comportament şi gândire modernă într-o societate înscrisă pe calea recuperării unor decalaje şi a unui timp istoric pentru a fi sincronizată la spiritul veacului.

Viziunea sa este de o actualitate incontestabilă în orice societate în tranziţie!’’