Harta taxelor universitare. Cât cheltuiesc studenţii în primul an de facultate

Publicat: 29.07.2015 19:12

Ultima actualizare: 06.08.2022 21:28

FOTO: Arhiva Adevărul

Studenţii români se plâng că trebuie să scoată din buzunar taxe universitare de mii de lei care nu justifică adevărata calitate a studiilor pe care le urmează la marile universităţi de stat din România

Studenţii trebuie să scoată din buzunar mii de lei pentru taxele universitare de şcolarizare, la care se adaugă o lungă listă de alte taxe şi tarife, de la taxa de cămin, până la taxele pentru înscrierea în primul an de facultate şi taxa de la examenul de admitere. Costurile universitare pot ajunge la zeci de mii de lei mai ales dacă tinerii au nenorocul să intre la învăţământul cu taxă, atrag atenţia studenţii. Mai exact, aceştia susţin că pentru un student boboc, taxele de şcolarizare de la principalele universităţi de stat din ţară sunt cuprinse între 3.400 şi 10.000 de lei pe an. La acestea se adaugă banii pe care tinerii îi dau pentru un loc la cămin, care pot ajunge până la 2.450 de lei, apoi mai sunt taxele de înmatriculare în primul an de studii (între 50 – 150 lei) plus, taxele pe care le plătesc pentru a intra în concursul de admitere (între 100 – 330 lei). Nici cei care intră la buget nu au parte de învăţământ gratuit: în afară de taxa de şcolarizare aceştia trebuie să plătească toate celelalte taxe .

Cât îi costă pe studenţi un an la facultăţile celebre

În ceea ce priveşte tariful de studiu, cea mai ieftină facultate scumpă este cea de Drept de la Universitatea din Bucureşti, urmată de Facultăţile de Biologie şi de Informatică de la Universitatea "Al. I Cuza" din Iaşi şi de facultăţile Academiei de Studii Economice din Bucureşti, unde doar costul şcolarizării este de 3.500 de lei pe an pentru cei care au intrat la „cu taxă”.

Mai departe, taxele de la toate facultăţile Universităţii Politehnice din Bucureşti sunt de 4.000 de lei, iar la cea mai mare universitate din ţară, "Babeş Bolyai" din Cluj, cea mai mare taxă este de 4.500 de lei la Facultatea de Teatru. Cei care nu au intrat la buget, dar vor să urmeaze Facultatea de Medicină de la Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) "Carol Davila" din Bucureşti, trebuie să scoată din buzunar 9.000 de lei. De departe însă, cei care plătesc cele mai mari taxe, 10.000 de lei pe an, sunt studenţii care merg la Facultate de Muzică din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara.

Ştiinţele umane cele mai accesibile

Reprezentanţii studenţilor spun că taxele sunt mari şi că există diferenţe uriaşe între sumele percepute de universităţi pentru aceeaşi specializare. "În general, universităţile de prestigiu au cele mai mari taxe, Facultatea de Medicină de la "Carol Davila", spre exemplu, costă 9.000 de lei. Cele mai mici taxe le au facultăţile de Comunicare, Jurnalism, în general de ştiinţe umane, adică facultăţile care nu presupun material de lucru. Însă, la aceste taxe se adaugă şi altele de cazare, masă, intrare la bibliotecă şi tot aşa. Practic, dacă eşti student, ai nevoie de minimum 1.200 de lei pe lună ca să îţi acoperi taxele, căminul, manualele şi strictul necesar", a apreciat Cristi Popescu, preşedintele Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR).

„Spre exemplu, dacă ar fi să calculăm media taxelor de şcolarizare de la Universitatea din Bucureşti, care e undeva în jur de 3.300 de lei, şi am adăuga la aceasta restul taxelor percepute de universitate pe parcursul unui an şcolar, atunci am deduce că un student la taxă scoate din buzunar, în medie, pe an, în jur de 5.500 – 6.000 de lei”, arată şi George Velcea, preşedintele de onoare al Societăţii Studenţilor Universităţii din Bucureşti. Acesta susţine că inclusiv studenţii de la buget plătesc prea multe taxe. "Şi studenţii de la buget plătesc multe taxe şi nu cred că sunt justificate", a estimat Velcea care a făcut un calcul şi pentru cei care urmează o facultate din cadrul Universităţii Politehnnica din Bucureşti. „Aici, un student la taxă poate scoate anual din buzunar şi 7.000 de lei cu tot cu taxele de cămin (250 lei) şi altele percepute de universitate fie pentru eliberare de acte, pentru înscrierea la examenul de licenţă, pentru admitere, etc”.

Harta Taxelor Universitare Infografie: Vali Ivan/Adevărul

Cum folosesc universităţile banii din taxe

Banii aceştia sunt folosiţi de universităţi pentru cheltuielile administrative. De exemplu, Universitatea din Bucureşti a explicat pentru „Adevărul” cum sunt distribuiţi banii din taxele de şcolarizare. "Sumele respective sunt repartizate pentru cheltuieli de personal, asigurarea materialelor şi a serviciilor necesare şi a altor cheltuieli directe ocazionate de procesul de învăţământ în funcţie de specificul domeniului de studii, precum şi pentru plata utilităţilor şi pentru investiţiile aprobate în buget. Distribuţia sumelor este următoarea: cheltuielile de personal primesc 45.56%, materiale şi servicii primesc 30.11%, pentru burse şi asistenţă socială se alocă 2.89%, iar pentru investiţii se dau 21.53%", se arată în răspunsul oficial al Universităţii din Bucureşti.

Raportul cost/calitate lasă de dorit

Întrebarea pe care şi-o pun studenţii este dacă raportul cost/calitate se justifică. Expertul în Educaţie Marian Staş spune că nu. El a făcut o comparaţie cu taxele universitare din cel mai scump sistem de învăţământ superior din lume, cel din Statele Unite, unde sumele sunt practic astronomice în comparaţie cu taxele noastre, însă, ele sunt raportate la salariul mediu al americanilor. În SUA, taxele sunt de cel puţin 9.000 de dolari pe an la universităţile publice, iar la universităţile de prestigiu cum ar fi Harvard sau Stanford, deja socotim în zeci de mii de dolari. În România, valoarea medie a taxelor universitare cumulate este de aproximativ 5.400 de lei, estimează Staş. "În SUA, salariul minim este de 1.160 de dolari/lună, în timp ce la noi, salariul minim este de 1.050 de lei pe lună (250 de dolari). Aşadar, raportul de taxe universitare/salariul minim în SUA şi România arată astfel: în SUA este vorba de un raport de 1 la 8 între salarii şi taxe universitare, în timp ce în România este vorba de un raport de 1 la 5. La prima vedere, se pare că românii sunt mai avantajaţi, însă, dacă ne uităm la calitatea universităţilor americane, care sunt primele la nivel mondial în această privinţă, şi la calitatea universităţilor româneşti, care nu apar deloc în primele 750 din lume, diferenţa între valoare şi calitate este uriaşă. Concluzia este că sistemul public universitar din România este costisitor financiar şi neeficient calitativ, raportat la standardele internaţionale", a explicat Staş.

Care sunt taxele percepute de universităţi

Luând în calcul cea mai mare taxă de şcolarizare pe universitate, cea mai scumpă taxă de cămin calculată pe nouă luni şi taxa maximă de înscriere la admitere cât şi taxele de înmatriculare, am realizat un top general al cheltuielilor pe care le fac studenţii în primul an de facultate.

Universitatea din Bucureşti