Iohannis a trimis spre reexaminare legea care ar putea să reînvie fabricile de diplome

Iohannis a trimis spre reexaminare legea care ar putea să reînvie fabricile de diplome

Klaus Iohannis a trimis, luni, spre reexaminare în Parlament, legea prin care fabricile de diplome ar putea fi reînviate. Pe lângă această problemă, Administraţia prezidenţială a sesizat şi alte neclarităţi în ceea ce priveşte mediul universitar precum dubla specializare a dascălilor sau criteriile în urma cărora sunt desemnaţi conducătorii de doctorat.

Preşedintele României explică că introducerea  cifrei maximale de şcolarizare de 35 de studenţi/ profesor pentru toate domeniile de studiu ar putea să ducă la scăderea calităţii procesului didactic în condiţiile în care sunt anumite specializări unde nu ar trebui să existe mai mult de 10-20 de studenţi la un dascăl.

„Art. I pct. 4 al legii transmise la promulgare modifică art. 150 alin. (1) din Legea nr. 1/2011, în sensul eliminării dispoziţiei potrivit căreia numărul maxim de studenţi care pot fi şcolarizaţi într-un program de studii acreditat se realizează prin hotărâre de Guvern. Conform noii reglementări, numărul de studenţi raportat la numărul de cadre didactice pe universitate nu poate fi mai mare de 35 la 1. În opinia noastră, această normă este arbitrară şi necorelată cu capacitatea instituţională a universităţilor, putând afecta calitatea actului educaţional“, se arată în cererea de reexaminare trimisă de administraţia prezidenţială către Camera Deputaţilor.

* După momentul trimiterii spre promulgare, la sfârşitul lunii iunie, reprezentanţi ai studenţilor şi ai rectorilor, cât şi specialişti din cadrul învăţământului superior i-au acuzat pe parlamentari că vor reporni fabricile de diplome prin adoptarea acestei măsuri.

De asemenea, Klaus Iohannis a criticat şi alte modificări aduse la Legea Educaşiei Naţionale, pe motiv că nu sunt suficient de clare sau că sunt deficitare. Una dintre acestea se referă la dubla specializare ce ar putea fi deprinsă în învăţământul superior de către viitoarele cadre didactice. „Acelaşi pct. 4, art. 150 alin. (6) a suferit modificări potrivit cărora senatul universitar poate înfiinţa duble specializări pentru formarea iniţială a cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar, prin alăturarea unor programe de studiu acreditate existente. Instituirea acestei reglementări, fără a se specifica dacă aceste programe pot fi organizate pentru orice alăturare de domenii, sau doar pentru domenii de studiu adiacente/conexe, poate conduce la imposibilitatea aplicării normei. Totodată, semnalăm că textul nu precizează nici condiţiile de acces la acest tip de programe şi nici modalitatea prin care se verifică dacă programele s-au adresat cu adevărat grupului ţintă, şi anume viitoarele cadre didactice. În lipsa unei reglementări clare şi a dezvoltării metodologiilor subsecvente, această prevedere poate conduce la situaţii care să limiteze opţiunea de carieră a absolvenţilor acestor programe“, potrivit aceluiaşi document.

Şi în privinţa desemnării conducătorilor de doctorat, preşedenţia remarcă faptul că standardele pe care aceştia  trebuie să le întrunească nu sunt precizate punctual. „Prin art. I pct. 7 din lege, art. 166 alin. (2) al Legii nr. 1/2011 se modifică în sensul în care calitatea de conducător de doctorat este acordată prin ordin al ministrului educaţiei naţionale, la propunerea Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) de acordare a atestatului de abilitare, în conformitate cu standardele şi procedurile elaborate de Ministerul Educaţiei Naţionale şi a unor standarde proprii aprobate de senatele universitare. Semnalăm că din formularea textului de lege nu rezultă cu claritate nici dacă standardele elaborate de Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN) pentru acordarea calităţii de conducător de doctorat sunt standardele minimale, nici dacă standardele aprobate de senatele universitare sunt suplimentare şi vizează criterii de profesionalism mai ridicate sau mai reduse decât cele stabilite prin standardele MEN. În acest caz, pentru a respecta raţiunea legii, conform căreia calitatea de conducător de doctorat se acordă prin ordinul MEN şi nu prin decizia senatelor universitare, considerăm că din lege textul ar trebui să rezulte cu claritate faptul că standardele proprii aprobate de senatele universitare pot viza doar criterii de profesionalism şi experienţă, care nu sunt însă inferioare celor stabilite prin standardele MEN“, a mai comunicat  preşedenţia.

Reacţia reprezentanţilor studenţilor şi a specialiştilor din Educaţie

 „Este singura decizie normală care putea să fie luată. Este bine că preşedintele a ţinut cont de solicitările venite de la principalii actori din sistemul universitar şi-anume: studenţii, care au cerut reexaminarea acestei legi. Sperăm că de acum, parlamentul va trata mult mai punctual dezbaterea despre această lege şi că va invita la discuţii toţi actorii implicaţi. Noi avem toată deschiderea să colaborăm cu parlamentarii, astfel încât să ajungem la un rezultat benefic pentru studenţi şi pentru mediul universitar“, a declarat pentru Adevărul, Vlad Cherecheş, preşedintele  Alianţei  Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR).

De aceeaşi părere este şi Dana Alexe, preşedintele Centrului pentru Politici Educaţionale, care  a subliniat că este nevoie de o dezbatere la care să fie invitaţi toţi actorii ce vor fi afectaţi. „Decizia de a retrimite în Parlament a fost foarte bună. În aceste condiţii, sper că membrii comisiilor din zona educaţiei vor reevalua cu modificările, mai ales când vorbim de astfel de legi, care au un impact atât de mare, pentru că iată că aceasta a fost un exemplu de <<aşa-nu>>.  Parlamentarii ar trebui să îi invite la consultări pe toţi cei care vor fi direct afectaţi şi-anume: studenţii, profesorii universitari şi rectorii“, a explicat Alexe.

Şi reprezentanţii Consiliului Naţional al Rectorilor sunt de acord cu decizia lui Iohannis, aceştia adăugând că este necesară o evaluare clară a atribuţiilor ARACIS-ului. „Motivele solicitării preşedintelui de reeexaminare sunt aceleaşi pe care le-a expus şi Consiliul Naţional al Rectorilor cu privire la modificările acestui act legislativ. De asemenea, susţinem faptul că trebuie creată o lege coerentă în vederea evaluarii celui de al III-lea ciclu de studii universitare, adică cel de doctorat. În plus, trebuie să avem în vedere definirea clară a atribuţiilor ARACIS în evaluarea externă a programelor de studii“, a afirmat Sorin Cîmpeanu, preşedintele Consiliului Naţional al Rectorilor.