Mai mulţi profesori universitari şi ONG-uri cer reintroducerea Deontologiei ca disciplină obligatorie la facultăţile de comunicare

Reintroducerea Deontologiei ca disciplină obligatorie în facultăţile de comunicare FOTO: Arhivă

Mai mulţi profesori universitari şi organizaţii neguvernamentale au transmis o scrisoare deschisă către ARACIS, prin care cer reintroducerea Deontologiei ca disciplină obligatorie la toate facultăţile de comunicare.

Disciplina Deontologie trebuie reintrodusă în rândul materiilor obligatorii la toate facultăţile de comunicare, de stat şi private, cer peste 40 de profesori universitari şi reprezentanţi ai mai multor ONG-uri, conform edupedu.ro. Într-o scrisoare deschisă, profesorii cer agenţiei care acreditează programele de învăţământ superior – ARACIS – să îndrepte „eroarea materială” care a şters Deontologia şi Legislaţia media dintre standardele pe care universităţile de stat şi private trebuie să le îndeplinească pentru a avea facultăţi de Comunicare.

Profesorii universitari şi reprezentanţii societăţii civile anunţă că membrii Consiliului Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării de la Universitatea din Bucureşti au votat deja excluderea disciplinelor Deontologie şi Drept din programa de licenţă pentru specializările Publicitate şi Comunicare şi Relaţii Publice, la propunerea decanului interimar, Silvia Branea, şi a Directorului Departamentului de Antropologie Culturală şi Comunicare, Antonio Momoc. Printre argumente: “eliminarea celor două discipline a fost cerută de studenţi”.  „Solicităm ARACIS să îşi asume public protejarea valorilor democraţiei, pieţei libere şi ale statului de drept, prin reintroducerea explicită a disciplinei Deontologie în rândul disciplinelor obligatorii şi a disciplinei Legislaţie media/ Dreptul comunicării în rândul disciplinelor recomandate, pentru toate programele de comunicare publică din România”, se arată în scrisoarea deschisă.

„Cele două materii fundamentale pentru orice profesionist în comunicare publică dintr-o ţară cu democraţie şi piaţă liberă funcţionale apăreau în Standardele de calitate în 2017“, dar modificările din ultimii ani au dus la dispăriţia acestora, se arată în textul scrisorii. Paradoxal, Deontologia şi Dreptul comunicării apar în continuare în Standardele de calitate din 2019 la toate celelalte domenii coordonate de către comisia responsabilă a ARACIS (Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior), de la domeniul Asistenţă socială la cel de Ştiinţe militare“, atrag atenţia universitarii.

„Deprofesionalizarea în relaţii publice şi publicitate este primul pas în instaurarea unui regim autoritar, cu interese reduse în menţinerea transparenţei decizionale în instituţiile publice, a transparenţei afacerilor, a pieţei libere. Din păcate, istoria recentă a României a demonstrat că un regim totalitar, cum a fost regimul comunist, nu permite nici măcar existenţa profesiilor de specialist în relaţii publice şi specialist în publicitate, iar jurnaliştii sunt instrumentalizaţi în propagandă şi legitimarea puterii abuzive”, se mai arată în scrisoare.

Printre semnatari se numără profesorii şi profesoarele Emilia Şercan, Brînduşa Armanca, Dragoş Paul Aligică, Alexandru Lăzescu, Mihaela Miroiu, Sorin Psatta, Raluca-Nicoleta Radu, Mihai Coman, precum şi activişti precum Elena Calistru – Funky Citizens, Cristina Guseth – Freedom House România, Cătălin Teniţă – Geeks 4 Democracy.

Profesorul Antonio Momoc, unul dintre contestatari, a precizat pentru Adevărul că Deontologia este şi va rămâne disciplină obligatorie pentru studenţii de la comunicare şi relatii publice şi publicitate. Acest statut al materiei Deontologie nu are legătură cu examenul de finalizare a studiilor, aşa cum se lasă impresia în scrisoarea către ARACIS. „Votul din 13 decembrie 2019 din Consiliul Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării a fost în legătură cu conţinutul bibliografiei examenului de licenţă şi care sunt acele 6-7 discipline din peste 50 de discipline din programă din care studenţii să susţină în acest an universitar examenul teoretic de finalizare a studiilor. Evident, votul a respectat standardele ARACIS si potrivit acestora a introdus la licenta cursuri care evalueaza pregatirea profesionala a studentilor la Comunicare si Relatii publice, precum Introducere in Teoria Comunicarii. Consiliul Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării din Universitatea din Bucureşti, nu a votat excluderea disciplinelor Deontologie şi Drept din programa de licenţă pentru specializările Publicitate şi Comunicare şi Relaţii Publice, cum incorect s-a spus în scrisoarea deschisă. Dimpotivă, Deontologia rămâne curs şi disciplină în planul de învăţământ al specializărilor Comunicare şi Relaţii Publice şi Publicitate”, a explicat Momoc.

Textul integral al scrisorii deschise

„Scrisoare deschisă către ARACIS

Solicităm ARACIS să îşi asume public protejarea valorilor democraţiei, pieţei libere şi ale statului de drept,

Prin reintroducerea explicită a disciplinei Deontologie în rândul disciplinelor obligatorii şi a disciplinei Legislaţie media/ Dreptul comunicării în rândul disciplinelor recomandate, pentru toate programele de comunicare publică din România.

Noi, reprezentanţi ai mediului academic, ai mediului de afaceri şi ai societăţii civile din România, cerem Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS) îndreptarea unei erori materiale din documentul care stabileşte standardele domeniului Ştiinţele Comunicării pentru universităţile publice şi private din România. Necorectarea cu celeritate a acestei erori materiale poate avea consecinţe foarte grave, pe termen lung, atât pentru mediul universitar românesc, cât şi pentru statul de drept, democraţia şi piaţa liberă din ţara noastră.

Mai precis, cerem reintroducerea explicită a disciplinei Deontologie în rândul disciplinelor obligatorii şi a disciplinei Legislaţie media/ Dreptul comunicării în rândul disciplinelor recomandate, pentru toate programele de comunicare publică din România.

Cele două materii fundamentale pentru orice profesionist în comunicare publică dintr-o ţară cu democraţie şi piaţă liberă funcţionale apăreau în Standardele de calitate în 2017, sub numele Deontologie profesională şi Legislaţie în domeniul comunicării (ARACIS, 2017, pp. 13 şi 15). După revizuirile succesive din ultimii doi ani, Deontologia şi Dreptul comunicării au dispărut din lista de materii obligatorii, respectiv complementare, pentru Ştiinţele Comunicării, dar apar în continuare în Standardele de calitate ARACIS din 2019, la toate celelalte domenii coordonate de către Comisia 4 a Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior, de la domeniul Asistenţă socială la cel de Ştiinţe militare.

La 30 de ani de la momentul în care România a ales un drum democratic, alături de celelalte ţări cu un stat de drept, o piaţă liberă şi o democraţie funcţionale, considerăm că instituţiile statului, care asigură păstrarea calităţii actului de predare în învăţământul superior şi/ sau care au atribuţii de reglementare a învăţământului românesc trebuie să-şi asume public aceste valori. ARACIS este într-o poziţie privilegiată din acest punct de vedere, putând cere în mod explicit universităţilor publice şi private din România să pregătească specialişti în publicitate, în relaţii publice şi în jurnalism care vor proteja, în continuare, statul de drept, democraţia şi piaţa liberă, şi în viitor.

Efectele erorii materiale din documentele ARACIS au apărut deja

Vineri, 13 decembrie 2019, Consiliul Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, din Universitatea din Bucureşti, a votat excluderea disciplinelor Deontologie şi Drept din programa de licenţă pentru specializările Publicitate şi Comunicare şi Relaţii Publice.

Poziţiile exprimate de cei care au votat în acest fel, la propunerea decanului interimar, conf. univ. dr. Silvia Branea, şi a Directorului Departamentului de Antropologie Culturală şi Comunicare, conf. univ. dr. Antonio Momoc, au vizat următoarele aspecte:

disciplinele Deontologie şi Drept nu sunt considerate fundamentale în Standardele ARACIS pentru domeniul Ştiinţelor comunicării, eliminarea celor două discipline a fost cerută de studenţi, examenul de licenţă trebuie să fie în acord cu piaţa muncii (care, în consecinţă, nu are cerinţe legate de cunoştinţe de legislaţie şi deontologie).

Practic, o eroare materială a dus la formarea percepţiei, fundamental greşite, că respectarea deontologiei şi a legislaţiei în vigoare nu este relevantă în publicitate şi relaţii publice – o percepţie falsă, fără legătură nici cu ceea ce se întâmplă în mediul profesional sau academic din România, nici cu ceea ce se întâmplă în mediul profesional sau academic din restul ţărilor cu democraţie şi piaţă liberă funcţionale.

Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării (FJSC) este prima facultate de acest fel înfiinţată după 1989. La FJSC au fost lansate primele cursuri de jurnalism, de relaţii publice şi de publicitate şi a fost înfiinţată prima Şcoală Doctorală în Ştiinţele Comunicării din România. FJSC este principalul furnizor de specialişti de comunicare în România, de aproape trei decenii. Este foarte posibil ca fără programele de studii de jurnalism, relaţii publice şi publicitate de la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, Universitatea din Bucureşti, democraţia şi piaţa liberă din România să se fi dezvoltat mai greu, iar traseul european al ţării noastre ar fi fost diferit.

O poziţie publică, din interiorul Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării şi al Universităţii din Bucureşti, în sensul deprofesionalizării în publicitate şi relaţii publice, poate avea consecinţe la nivelul întregului mediu universitar.

Deprofesionalizarea în relaţii publice şi publicitate este primul pas în instaurarea unui regim autoritar, cu interese reduse în menţinerea transparenţei decizionale în instituţiile publice, a transparenţei afacerilor, a pieţei libere. Din păcate, istoria recentă a României a demonstrat că un regim totalitar, cum a fost regimul comunist, nu permite nici măcar existenţa profesiilor de specialist în relaţii publice şi specialist în publicitate, iar jurnaliştii sunt instrumentalizaţi în propagandă şi legitimarea puterii abuzive.

Industriile de comunicare au nevoie de specialişti cu o bază solidă de deontologie şi dreptul comunicării

În România, comunicarea publică nu este reglementată numai prin intermediul Constituţiei şi al Codului Penal, ci şi prin intermediul unei legislaţii specifice (de exemplu, Codul Audiovizual, legislaţia privind publicitatea sau legislaţia privind accesul la informaţiile de interes public). În plus, toate cele trei corpuri profesionale din jurnalism, relaţii publice şi publicitate au elaborat un set clar de valori şi norme profesionale, grupate în coduri deontologice asumate explicit.

În publicitate, Consiliul Român pentru Publicitate este partenerul instituţiilor de reglementare publice în aplicarea unor standarde înalte în comunicarea comercială, reunite în Codul RAC. Consiliul Român pentru Publicitate sau Romanian Advertising Council (RAC) se autodefineşte drept „o organizaţie profesională, non-guvernamentală, non profit şi independenta. Activitatea de bază a Consiliului este autoreglementarea în publicitate.” Cu ajutorul RAC, marea majoritate a campaniilor de comunicare comercială se desfăşoară, în România, în condiţiile legii şi ale codului deontologic, autoasumat de agenţiile de publicitate.

În relaţii publice, Asociaţia Română de Relaţii Publice (ARRP) şi-a asumat în mod public susţinerea integrităţii procesionale şi a valorilor etice şi recomandă adoptarea declaraţiei de la Helsinki drept „set de standarde profesionale menite să ne definească industria.” Asociaţia Registrul Român de Lobby are, de asemenea, un cod de etică clar definit.

În jurnalism, încălcarea normelor din legislaţia audiovizuală poate duce la amenzi şi chiar la retragerea licenţei postului de radio sau de televiziune. Ani de zile, Codul deontologic unificat pentru jurnalişti a fost anexă la Contractul Colectiv de Muncă, la nivel de ramură.

Prin urmare, industriile comunicării recunosc şi susţin pregătirea universitară în domeniul deontologiei şi al legislaţiei de media. Fără aceste cunoştinţe de bază, oricărui specialist îi va fi imposibil să se integreze pe piaţa muncii.

Deontologia şi Dreptul Comunicării în mediul academic românesc

Potrivit documentelor adoptate de către Facultăţile care pregătesc specialişti în comunicare publică, şi avizate de către Senatele universităţilor publice şi particulare din România, marea majoritate îşi asumă în mod explicit pregătirea unor specialişti cu competenţe de deontologie.

Din 23 de programe de jurnalism care apar în Hotărârea de Guvern 326 din 2019, numai două (Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi şi Universitatea „Ovidius” din Constanţa) nu pun, în lista competenţelor absolvenţilor programelor de jurnalism, competenţe de abordare etică şi deontologică a situaţiilor profesionale. Toate facultăţile au, însă, un curs de Etică şi Deontologie profesională obligatoriu. Două universităţi, „Andrei Şaguna” din Constanţa şi Universitatea din Piteşti, nu au încă un supliment la diplomă pe site-ul Registrului Naţional al Calificărilor din Învăţământul Superior (RNCIS), şi nu au putut fi analizate.

Pentru specializarea publicitate, există numai cinci programe acreditate sau autorizate în ţară. Toate documentele publice indică obligativitatea cursurilor de Deontologie şi Drept, şi competenţe de abordare etică şi deontologică a situaţiilor profesionale. O singură universitate, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, nu are un document public în acest sens şi nu a putut fi analizată.

Cele mai multe programe universitare în ştiinţele comunicării sunt pentru specializarea Comunicare şi relaţii publice (principalul furnizor de profesionişti de comunicare pentru instituţiile publice din România). Din 32 de programe acreditate sau autorizate, patru nu prezintă explicit competenţe de deontologie, dar au cursuri obligatorii de drept şi de deontologie. Este vorba despre două programe la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti, un program la Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad şi un program la Universitatea „Titu Maiorescu” din Bucureşti. O universitate, Universitatea „Transilvania” din Braşov are un program fără nici un curs explicit de deontologie sau drept. Patru universităţi nu au un supliment la diplomă public: Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir” din Bucureşti, Universitatea Ecologică din Bucureşti şi Universitatea „Sapientia” din Cluj-Napoca.

Deontologia şi cunoaşterea legislaţiei sunt esenţiale pentru orice profesie pentru care sunt pregătiţi studenţii, în orice universitate publică sau privată. Este imposibil să cerem performanţe academice din partea studenţilor, performanţe profesionale din partea licenţiaţilor, dacă nu dorim ca aceştia să cunoască reguli, norme, regulamente stabilite şi respectate de asociaţii naţionale şi internaţionale din jurnalism, relaţii publice şi publicitate.

Drept urmare, cerem Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS) îndreptarea unei erori materiale din Standardele de calitate pentru domeniul Ştiinţele comunicării, prin reintroducerea explicită a disciplinei Deontologie în rândul disciplinelor obligatorii şi a disciplinei Legislaţie media/ Dreptul comunicării în rândul disciplinelor recomandate, pentru toate programele de comunicare publică din România.

Necorectarea cu celeritate a acestei erori materiale poate avea consecinţe foarte grave, pe termen lung, atât pentru mediul universitar românesc, cât şi pentru statul de drept, democraţia şi piaţa liberă din ţara noastră.