Motivele pentru care doar 64% dintre studenţi îşi termină studiile

Unu din trei studenţi români nu ajunge să termine facultatea, iar asta din cauză că tinerilor li se par inutile studiile superioare în vederea obţinerii unui job, dar şi pentru că nu fac faţă cheltuielilor. Cel puţin aceasta este concluzia specialiştilor în urma analizării datelor furnizate de ANOSR şi a celor publicate recent de Eurostat.

Asta, în contextul în care ţara noastră se situează pe ultimul loc în UE la procentul de populaţie cu studii superioare (aproximativ 25%).

La nivelul Uniunii Europene, peste 3 milioane de tineri şi-au abandonat studiile universitare, potrivit studiului publicat de  Eurostat în această lună.

Motivele pentru care studenţii nu au continuat şcoala sunt numeroase. Printre cele mai importante se află dorinţa de a lucra în loc de a studia (aproximativ 25%), iar unii dintre tineri consideră studiile ca fiind neinteresante sau că nu îndeplinesc nevoile lor (22%). De asemenea, aproape 18% au menţionat gradul de dificultate al studiilor, în timp ce aproximativ 10% au raportat că au renunţat din motive familiale. Aproximativ 7% s-au confruntat cu probleme financiare şi 5% au raportat probleme de sănătate.

Tineri slab pregătiţi, probleme financiare

Dacă raportăm această problemă la situaţia din România, specialiştii spun că factorii cauzali ai abandonului universitar în România sunt similari în raport cu cei din statele membre UE, cu menţiunea că amploarea sărăciei în rândul tinerilor români este mai mare în comparaţie cu restul ţărilor din regiune.

„În marile oraşe, care de altfel, sunt şi importante centre universitare există o mai mare cerere de forţă de muncă. O dată, vorbim de acei studenţi care sunt foarte buni într-un anumit domeniu precum IT-ul şi care reuşesc să se angajeze în marile companii. Or, aici îşi dau seama că ceea ce învaţă la facultate nu are legătură cu viaţa reală şi că, până la urmă, dezvoltarea lor este mai complexă la locul de muncă. Multe universităţi nu ţin pasul cu cererea de pe piaţa muncii, fiind cazuri în care jurnalismul îţi este predat de o persoană care nu a lucrat niciodată în presă sau robotica este învăţată cu creta pe tablă. Plus că salariile sunt mai mari în comparaţie cu bursele pe care le primesc de la universitate. Apoi, vorbim de studenţii care provin din familii defavorizate. Sunt părinţi care nu îşi permit să-şi ajute copiii cu cheltuielile mari dintr-un oraş precum Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi sau Timişoara. Şi atunci, neavând altă posibilitate de a-şi câştiga existenţa, ei lucrează full time şi nu mai ajung la facultate“, a explicat sociologul Barbu Mateescu.

Multe universităţi nu ţin pasul cu cererea de pe piaţa muncii, fiind cazuri în care jurnalismul îţi este predat de o persoană care nu a lucrat niciodată în presă sau robotica este învăţată cu creta pe tablă.

La rândul său, specialistul în Educaţie, Marian Staş, adaugă încă o cauză majoră la cele două pomenite de Barbu Mateescu. „Studenţii nu mai fac faţă exigenţelor universităţii. Avem tineri slab pregătiţi din liceu, de multe ori fiind chiar analfabeţi funcţionali, care reuşesc să intre la o facultate, însă odată ajunşi în acest mediu nu fac faţă cerinţelor cadrelor didactice şi atunci renunţă la diploma de absolvire“, opinează Staş.

Organizaţiile studenţeşti dau vina şi pe lipsa de orientare de carieră din şcoli. „Conform analizelor ANOSR (Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România), abandonul universitar are cauze financiare, în primă instanţă, urmat îndeaproape de alegerea greşită a specializării sau a facultăţii. Concret, 40% din studenţi abandonează în primul an de studiu, iar 41% dintre studenţii care abandonează consideră că acest lucru este cauzat de alegerea greşită a specializării“, explică reprezentanţii studenţilor.