STUDIU Cum absoarbe piaţa muncii „generaţia pierdută“: facultăţile care te ajută să-ţi găseşti un job după absolvire
0
Un student din cinci nu-şi găseşte un job după licenţă. Un studiu realizat în premieră la UBB Cluj-Napoca arată care sunt specializările de unde studenţii s-au angajat imediat după absolvire.
Statistica autohtonă arată că aproximativ 20% din absolvenţi rămân şomeri după ce iau licenţa, adică unul din cinci. Există însă şi specializări de unde absolvenţii au plecat cu un start bun după absolvire.
Un raport realizat de Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca în ceea ce priveşte angajabilitatea absolvenţilor promoţiei din 2011 arată exact care sunt cele mai „practice“ facultăţi din acest punct de vedere.
Potrivit studiului, absolvenţii de la Biologie şi Geologie, Fizică, dar şi Teologie au fost cei care, în cel mult şase luni de la absolvire, şi-au găsit primul loc de muncă după ce au absolvit facultatea (100%). Nu la fel de bine s-au plasat facultăţile Istorie&filosofie (43%), Ştiinţa şi ingineria mediului (53%) şi Sociologie şi asistenţă socială (57%), ai căror absolvenţi şi-au găsit un job mai târziu.
În ceea ce priveşte absolvenţii care au spus că nu
şi-au găsit un job după un an de la absolvire deşi au căutat, cei mai mulţi provin de la Drept, Educaţie Fizică şi Sport, şi Filosofie.
Economia, psihologia şi televiziunea, specializările celor cu job din facultate
Cei care au avut un job în facultate sunt de la Business, Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, Teatru şi Televiziune, dar şi cei de la Ştiinţe Economice&Gestiunea Afacerilor.
Studiul mai arată că cei de la Matematică-Informatică şi respectiv Teatru şi Televiziune au şi şansa de a fi angajaţi în domeniul studiat într-o proporţie mai mare (54,1%, respectiv 40%), iar tinerii antreprenori după un an de la absolvire provin mai ales din facultăţile de Fizică, Teatru şi Televiziune şi Business, chiar dacă procentele sunt încă reduse (între 9-13% din absolvenţi).
Sursa: Date din studiul realizat de Universitatea ”Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca pe promoţia 2011
Şomaj galopant în rândul tinerilor
De altfel, statistica europeană privind fenomenul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani fără job plasează România în rândul ţărilor care se luptă cu un şomaj de 23,3%, în creştere în ultimii patru ani de la aproximativ 16%. Această creştere s-a dovedit a fi în anii de după criză un fenomen periculos chiar la nivel european: aşa-numita „generaţie pierdută“.
În timp ce specialiştii din piaţa muncii vor ca universităţile să ofere specializări mai bine adaptate cerinţelor angajatorilor, cei din mediul universitar admit că există domenii mai căutate (cele tehnice, business şi medicina), dar susţin că finanţarea nu poate ocoli domeniile umaniste. Cert este că Ministerul Educaţiei ca lua în calcul şi acest criteriu al angajabilităţii absolvenţilor în creionarea noii ierarhizări a universităţilor, în funcţie de care vor aloca granturile de la stat, de anul viitor.
„Avem mari probleme statistic vorbind. Concret, un absolvent din cinci nu reuşeşte să se angajeze după facultate, iar din 2008 aproape s-a înjumătăţit numărul celor care după liceu urmează o facultate”, atrage atenţia Mihai Dragoş, preşedintele Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR).
Acesta recunoaşte că anumite facultăţi s-au dovedit mai practice în ultimii ani în ceea ce priveşte angajabilitatea studenţilor care le-au trecut pragul (mai ales domeniul IT), însă atrage atenţia că piaţa muncii e foarte dinamică, iar cererea se schimbă într-o perioadă de doi-şapte ani. „Trebuie să existe un echilibru în privinţa specializărilor pe care statul le finanţează, sunt de acord să le finanţăm mai mult pe cele care au căutare pe piaţa muncii, dar nu putem să nu le mai susţinem pe cele umaniste, să existe o variaţie de 10%, de exemplu”, este de părere Dragoş.
Model de bună practică
Mihaela Luţaş, prorector şi cea care coordonează Centrul de carieră, alumni şi relaţia cu mediul de afaceri, de la UBB, spune că marea reuşită a acestui centru, unul dintre cele mai vechi şi un model pentru mediul universitar, este că a devenit veriga de legătură între studenţi şi companii: câteva sute de studenţi de la UBB au avut parte de internshipuri în companii multinaţionale.
Aceasta spune că, dincolo de această punte de legătură între studenţi şi piaţa muncii, au creat din 2008 un altfel de Senat în universitate, Marele Senat, format din oameni de seamă ai comunităţii locale, „modele“, cum le numeşte Luţaş, care ghidează anual unu-doi studenţi în calitate de mentori. „Nu se termină cu un certificat sau o diplomă, dar cu o experienţă pe care tânărul o dobândeşte nemijlocit în domenii de top, în bănci, IT sau business“, explică prorectorul.
Cum se raportează însă studenţii, tinerii care apar în rapoartele internaţionale sub eticheta „generaţia pierdută“, la aceste servicii de consiliere? „Ei ajung la noi când simt că ceea ce fac nu li se potriveşte, de obicei în a doua lună de şcoală, şi au nevoie de o certitudine“, explică Luţaş. Mai departe, dau teste prin care le sunt identificate aptitudinile, teste care ar trebui făcute încă din licee. „Aşa am avea şi noi oameni pasionaţi în facultăţi, studenţi care să facă ceea ce li se potriveşte, doritori să înveţe“, spune prorectorul.
Ce face statul pentru studenţi
Şi oficialii din Ministerul Educaţiei recunosc problema numărului din ce în ce mai mare al absolvenţilor care nu-şi găsesc un loc de muncă, dar spun că nu au o radiografie naţională a acestui fenomen, aşa cum au făcut local cei de la UBB Cluj-Napoca. Un plan însă există, iar statul ar putea susţine în viitor în special facultăţile ale căror absolvenţi se integrează mai repede pe piaţa muncii, o nouă evaluare urmând a fi publicată până în 2014.
„Platforma www.joburi-absolventi.edu.ro (lansată în iunie 2013 – n.r.) este una dintre măsurile prin care putem vedea cât de relevante sunt pentru piaţa muncii specializările oferite de universităţi şi care dintre absolvenţi sunt mai căutaţi pe piaţa muncii pentru a şti cum să finanţăm universităţile. Momentan este un proiect-pilot fiindcă nu avem date relevante, finale. Încercăm acum să construim, prin Programul de dezvoltare a capacităţii administrative finanţat de Uniunea Europeană, conexiunea cu acel registru naţional care inventariază toţi angajaţii din România. Astfel putem vedea câţi absolvenţi ai unei facultăţi s-au şi angajat în domeniu, aşa ne dăm seama care este rata de acceptare pe piaţa muncii, dar asta se construieşte în timp, probabil într-un an-doi”, susţine ministrul delegat pentru Învăţământul Superior, Mihnea Costoiu.
Angajabilitatea, printre criteriile de finanţare a universităţilor
Costoiu a mai spus că anul acesta se va face o nouă evaluare a universităţilor, pe baza căreia se vor stabili şi finanţările publice, iar un criteriu ar putea fi şi cel al angajabilităţii, însă lista completă a indicatorilor de performanţă urmează să fie stabilită cu toţi actorii din domeniu.
„Cei mai mulţi angajatori sunt interesaţi de absolvenţii de ştiinţe inginereşti, nu doar de IT, de ingineri, pe mai multe zone. De asemenea, mai sunt cereri mari în domeniile medicină şi ştiinţe exacte (matematică, fizică, chimie). Oamenii aceştia nu intră doar în cercetare, sunt foarte multe solicitări în domeniul de statistici, oameni care să facă analize. Spre exemplu, în cazul chimiştilor, sunt foarte multe fabrici de medicamente care cauta absolvenţi de chimie sau de inginerie chimică, sau chiar de fizică. Noi avem percepţia că fizicienii se duc în cercetare, dar ei se pot duce şi în industrie”, a explicat Costoiu. În ceea ce priveşte ştiinţele umaniste, ministrul spune că nu are informaţii în acest moment fiindcă angajatorii sunt „mai puţini vocali şi nu s-au manifestat atât de mult”, a explicat Costoiu.
Preşedintele Uniunii Naţionale a Tuturor Studenţilor din România, Şeila Abdulamit, a explicat la rândul ei că cele mai căutate domenii sunt IT şi ingineria, în special partea de automatizări. „Chiar a fost un număr mare de înscrişi la facultatea de automatică şi calculatoare decât cifra de şcolarizare a facultăţii şi asta denotă că este o specializare căutată şi de succes pe piaţa muncii, absolvenţii acestei facultăţi având practic un loc de muncă asigurat”, a explicat ea. Abdulamit a mai spus că universităţile sortează specializările pe care le oferă şi în funcţie de costurile lor, motiv pentru care sunt multe locuri la facultăţi cu profil umanist, unde nu sunt laboratoare costisitoare cum sunt la chimie, deşi cererea pentru profilul umanist nu este atât de mare pe piaţa muncii.
Pricopie: noul top al universităţilor româneşti, finalizat la 1 septembrie 2014
Ministrul delegat pentru învăţământul superior, Mihnea Costoiu, a declarat vineri, la Consiliul Naţional al Rectorilor de la Suceava, că până la sfârşitul anului se vor stabili criteriile care vor sta la baza noii proceduri de evaluare şi clasificare a universităţilor, între care activitatea de cercetare şi capacitatea de internaţionalizare. Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, vrea ca până pe 1 septembrie 2014 să fie gata noul top autohton.
ADMITERE 2013 Facultăţile ar putea primi bani de la stat în funcţie de câţi angajaţi scot pe piaţă
Mii de locuri au rămas neocupate în universităţile din ţară şi vor fi reportatepentru sesiunea de admitere din toamnă. Oficialii din Învăţământ anunţă că în viitor se gândesc să finanţeze universităţile în funcţie de câţi absolvenţi îşi vor găsi de lucru.
Cifra de şcolarizare a universităţilor pentru anul viitor, 2013-2014, va fi alocată, pentru prima dată, în funcţie de numărul studenţilor înamtriculaţi în anul academic în curs, a anunţat vineri, la Congresul Educaţiei, ministrul delegat pentru Învăţământ Superior, Mihnea Costoiu. Rectorii susţin măsura, mizând pe ideea de a finanţa specializări cerute pe piaţa muncii.
Ministrul delegat pentru Învăţământ Superior Mihnea Costoiu a declarat marţi, la Adevărul Live, că de la anul admiterea la facultate se va face cel mai probabil doar pe baza examenului de admitere şi a mediei de la Bac şi specializările care nu mai sunt căutate nici de tineri, nici de piaţa muncii ar putea fi scoase din oferta universitară. Iar angajabilitatea absolvenţilor şi sportul vor intra pe lista criteriilor de finanţare a universităţilor.
Şase instituţii de învăţământ superior autorizate să funcţioneze provizoriu nu vor mai putea organiza admitere, începând cu anul 2013-2014, pentru că nu au solicitat evaluare la termen şi au mai multe nereguli, a declarat ministrul pentru Învăţământ Superior, Mihnea Costoiu. Alte 183 de specializări din 37 de universităţi riscă lichidarea pentru că nu au trecut de testul Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS).
Se încarcă comentariile...
