Reacţie comună la postarea de Facebook a ministrului cercetării, dl Hurduc

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

În 23 aprilie a.c., ministrul cercetării, dl Prof Nicolae Hurduc, a postat un text pe pagina personală de Facebook. Am preluat mai jos postarea prezentându-vă, alături de Cristian Presură, comentariile noastre.

Un comunicat al Asociaţiei Ad Astra, pe aceeaşi temă, este în curs de publicare aici


Nicolae Hurduc (NH): Este greu de înţeles cât de subţire este memoria unora, în comparaţie cu grosimea obrazului, atunci când dau lecţii de guvernare şi nu numai.

Presură, Micu, Miclăuş, Ancu (PMMA): Este la fel de greu de înţeles cum: 

  • În decurs de doi ani actuala putere a avut nevoie de cinci miniştri la cercetare. Am detaliat „realizările“ primilor patru dintre aceştia aici, iar despre raportul pe 2018 întocmit de actualul ministru am vorbit aici.   
  • Pentru anul în curs Ministerul Cercetării primeşte un procent din PIB mai scăzut chiar decât procentele anilor de criză financiară (0,17%):
image

NHDe când am preluat mandatul de ministru, Asociaţia Doi Mici şi-un Sfert, a devenit deosebit de agitată şi vocală, nimic din ceea ce face Ministerul Cercetării şi Inovării nefiindu-i pe plac. Membrii AdAstra «uită» complet faptul că în perioada 2009-2012, Asociaţia lor, prin reprezentanţii săi cei mai de seamă, a condus destinele educaţiei şi cercetării, mai nimic din ceea ce-au făcut acolo nefiind demn de laudă. Este suficient să amintim că în perioada respectivă s-au tăiat salariile profesorilor şi medicilor cu până la 50 % (pentru că s-au anulat şi o serie de sporuri). Ei «uită» că atât timp cât au fost la guvernare bugetul Educaţiei era de 16-17 miliarde de lei, iar cel al Cercetării de 1,2-1,3 miliarde lei.

PPMA: Procentul din PIB alocat pentru fiecare domeniu ne spune cât de important este acesta pentru o ţară. Prin lege (vezi art. 3, alin 1 din OG57/2002), cercetarea este considerată „prioritate naţională cu rol determinant în strategia de dezvoltare economică durabilă“. 

Sumele nete nu pot fi folosite ca termen de comparaţie pentru alocările bugetare anuale. Să comparăm bugetul alocat cercetării prin legea bugetului de stat, alături de ponderea procentuală din PIB în anii invocaţi mai sus de dl ministru ca fiind nefaşti pentru cercetare:

2009 – 1,16 mld. lei alocaţi cercetării, adică 0.23% din PIB-ul de 501 mld.
2010 – 1,16 mld. lei alocaţi cercetării, adică 0.22% din PIB-ul de 522 mld.
2011 – 1,51 mld. lei alocaţi cercetării, adică 0.27% din PIB-ul de 557 mld.
2012 – 1,48 mld. lei alocaţi cercetării, adică 0.25% din PIB-ul de 596 mld.

2016 – 2,17 mld. lei alocaţi cercetării, adică 0.28% din PIB-ul de 765 mld.
2017 – 1,72 mld. lei alocaţi cercetării, adică 0.20% din PIB-ul de 858 mld.
2018 – 1,64 mld. lei alocaţi cercetării, adică 0.17% din PIB-ul de 940 mld.
2019 – 1,80 mld. lei alocaţi cercetării, adică 0.17% din PIB-ul de 1022 mld.

De asemenea, în perioada 2009 – 2012 s-au lansat 3 competiţii de tipul Postdoctorat, 3 competiţii de tipul Tinere Echipe, 2 competiţii de tipul Proiecte de Cercetare Exploratorie, 1 competiţie de tipul Proiecte Complexe de Cercetare Exploratorie. 

În anul 2014 s-a mai lansat o competiţie Tinere Echipe, iar în 2016 s-a lansat câte o competiţie din următoarele: Postdoctorat, Tinere Echipe, Proiecte Complexe de Cercetare şi Proiecte Complexe de Cercetare de Frontieră. 

Prin contrast, în ultimii doi ani s-a lansat o singură competiţie de proiecte ce implică echipe de cercetare: Proiecte complexe realizate în consorţii CDI (PCCDI), evaluată pe repede înainte şi la evaluarea căreia au putut participa inclusiv aplicanţii! Despre problemele acestei competiţii am scris aici şi aici

NH: In 2019, in timpul guvernării PSD-ALDE, avem la Educaţie 30 de miliarde de lei (aproape dublu), iar la Cercetare 1,7 miliarde lei şi tot nu e bine. Este pentru prima dată în ultimii 30 de ani, când medicii, cadrele didactice, şi cercetătoriiau salarii decente şi asta nu contează pentru distinşii mei colegi din AA. Tot in timpul acestei guvernări PSD-ALDE, am reuşit sa fim singura ţară din Europa de Est care a stabilit un cuantum salarial de 50 euro/oră, pentru granturile de cercetare finanţate din fonduri europene şi asta nu se vede.

PPMA: Repetăm, cercetarea are alocat, pentru al doilea an consecutiv, cel mai mic procent din PIB din ultimul deceniu.

Referitor la cei 50 EUR/oră pe care-i pot încasa cercetătorii din fonduri europene, fostul ministru al cercetării (preşedinte al ANCSI, mai exact) în 2016 declară altceva aici. Dumnealui spune: „Ajungerea la un acord cu comisia europeana pentru finantarea cercetatorilor romani implicati in proiecte europene, la un nivel ridicat, a fost realizata in guvernarea Ciolos, in anul 2016. Pot mentiona ora din zi cand s-a ajuns la acest acord. Deci dnul Hurduc aroga guvernarii PSD-ALDE realizarile altora, asa cum au incercat si predecesorii dansului.“ Pe cine să credem?

Să fie oare vorba de un acord la care a ajuns Guvernul Cioloş, ce trebuia ulterior transpus în lege? Apropos de transpus în lege: ne întrebăm de ce a fost nevoie de două HG-uri pentru asta? Mai exact HG 751/2017 şi HG 8/2018?

NHÎncercăm să încurajăm activitatea de inovare şi transfer tehnologic …

PPMA: Ultimele competiţii din cadrul schemelor de finanţare „Transfer la operatorul economic“, „Proiect experimental demonstrativ (PED)“ şi „Bridge Grant (Transfer de cunoaştere la agentul economic)“ au fost lansate de Guvernul Cioloş. 

NH… şi ne sare în cap Cercetătorul Vieţii de la Minolta (prin ´90 era o reclamă cu oamenii de la Minolta care rezolvă orice problemă), care de la înălţimea revistelor Science şi Nature, ne învaţă cum se face cercetarea de nivel. Este adevărat că acest distins coleg este co-autor la o lucrare în Science, însă uită să ne spună că era doctorand pe vremea aceea, iar cei care se mai pricep la ale cercetării ştiu foarte bine care este contribuţia ştiinţifică a unui doctorand la un articol publicat în Science sau Nature.

PPMA: Considerăm atacurile personale de acest fel nedemne de un ministru, arătând dispreţ pentru cercetarea din industrie.

În timpul doctoratului, „Cercetătorul Vieţii de la Minolta“ (Cristian Presură, pe numele lui) a publicat 15 articole de specialitate, nu doar în revista Science, dar şi în reviste cum ar fi Physical Review Letters sau Physical Review B, reviste cu impact ridicat in domeniu. 

NH: Pentru cei care nu ştiu, a publica în aceste reviste înseamnă o muncă de 10-15 de ani a unui grup de cercetare pe o anumită direcţie şi mai trebuie să ai şi rezultate deosebite în acest interval.

PPMA: Într-adevăr, rezultatele extraordinare necesită un timp îndelungat de prelucrare. Rezultatele lui Cristian Presură s-au materializat chiar şi la mai mult de 10 ani de la terminarea tezei de doctorat (vezi articolul de aici). De menţionat că unul dintre co-autorii lucrării este A.J. Legget, laureat al premiului Nobel în anul 2003. În ultimul an de doctorat, Cristian Presură a analizat teoretic măsuratorile făcute sub îndrumarea dânsului si a coordonatorului de doctorat. Dl profesor Legget a făcut parte din comisia ce i-a acordat titlul de doctor.

NH: Cercetătorul vieţii, dacă este atât de genial cum scriu ziarele lui Cioloş, ar fi trebuit să ne spună de ce n-a mai publicat mare lucru de prin 2003, an în care şi-a susţinut teza de doctorat, cu excepţia cărţii de fizică pentru Moş Crăciun?

PPMA: Din anul 2003, Cristian Presură face parte din departamentul de cercetare al unei companii, unde accentul se pune pe publicarea brevetelor de invenţii. De atunci, a depus aproape 50 de aplicaţii de brevete internaţionale, 18 fiind deja acceptate. Mai mult, a făcut prima demonstraţie a unui senzor optic într-un ceas, capabil să măsoare pulsul atleţilor. Mai târziu, a făcut parte din echipa care a introdus pe piaţă primul astfel de senzor. O listă cu brevetele de invenţie ale lui Cristian Presură poate fi consultată aici.

Cartea la care face referire dl ministru se numeşte „Fizica Povestită“. Ea a fost publicată la Editura Humanitas în anul 2014 şi a avut un ecou pozitiv în rândul tinerilor. Lucrul acesta a fost recunoscut de comunitatea ştiinţifică din România, lucrarea primind trei premii, printre care premiul „Ştefan Procopiu“ al Academiei Române şi medalia de onoare a Societăţii de Ştiinţe Matematice din România.

NH: Nu este pentru prima dată când diverşi oameni de ştiinţă care reuşesc să se lipească de grupuri de cercetare de prestigiu din străinătate, îşi arogă foarte rapid rezultatele anterioare obţinute de grup, probabil chiar crezând la un moment dat că sunt geniali. Eu le doresc tuturor celor care fac parte din acestă categorie mult noroc şi mă voi bucura enorm atunci când geniul lor va fi răsplătit cu Premiul Nobel. Noi deocamdată nu ţintim atât de sus, fiind ocupati sa reparam ceea ce au distrus ei, aşa încât le-aş fi recunoscător dacă şi-ar vedea de Nobelul lor şi şi-ar da lecţii unii altora în acest sens.

PPMA: Sperăm că domnul ministru îşi va face timp să ofere publicului larg câteva răspunsuri pe temele de mai jos, chiar dacă înţelegem că este ocupat cu a „repara“ ce au construit înaintaşii dumisale:

  • Aşa cum am arătat mai sus, bugetul actual al cercetării (ca procent din PIB) este la un minim istoric, chiar mai mic decât bugetul alocat în perioada de criză economică mondială, la care dl ministru face referire.  
  • Este luna mai şi cercetătorii încă aşteaptă virarea primei tranşe din bugetul pe anul curent, pentru proiectele câştigate prin competiţie.  
  • Resursa umană performantă (inclusiv tinerii cercetători) continuă să fie ignorată, la fel ca în timpul mandatelor celorlalţi patru miniştri ai cercetării înscăunaţi de actuala putere, ultimele competiţii de tip Postdoctorat, Tinere Echipe, Proiecte Complexe de Cercetare şi Proiecte Complexe de Cercetare de Frontieră fiind lansate în 2016.   
  • Continuă folosirea exclusivă a evaluatorilor naţionali în competiţiile de proiecte, tolerând conflicte grave de interes, de tipul: soţ aplicant – soţie evaluatoare, sau aplicant şi evaluator în cadrul aceleiaşi competiţii. A se vedea competiţia PCCDI.   
  • În ultimele săptămâni am atras atenţia asupra a două probleme: exagerarea importanţei premiilor de la Geneva (vezi aici şi aici) şi negarea unei teorii ştiinţifice de către un ministru al cercetării, aflat vremelnic în postura de membru al Preşedinţiei României la Consiliul UE (vezi aici). 

Cristian Presură, Octavian Micu, Mihai Miclăuş, Lucian Ancu

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite