România a cheltuit în jur de 0,5% din PIB pe cercetare-dezvoltare în 2012, de patru ori mai puţin decât media europeană
0
Cheltuielile făcute anul trecut în România pentru cercetare-dezvoltare au fost, în total, de 2,872 miliarde lei (0,49% din PIB), sumă care este de patru ori mai mică decât media europeană, de aproape 2%, potrivit datelor publicate, marţi, de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Din totalul celor peste 2,8 miliarde de lei, cheltuielile curente au fost de 2,3 miliarde lei, 82% din total, iar cele de capital au fost de 517 milioane lei. Ponderea cheltuielilor de capital pentru dotarea unităţilor care au desfăşurat activitate de cercetare-dezvoltare a scăzut cu 1,2 puncte procentuale faţă de 2011.
"În anul 2012, cercetarea fundamentală a înregistrat o scădere de 2,0 puncte procentuale în cheltuielile totale destinate activităţii de cercetare-dezvoltare, comparativ cu anul 2011, respectiv de la 43,4% la 41,4%. Cercetarea aplicativă a avut în anul 2012 o creştere de 2,2 puncte procentuale în cheltuielile totale, respectiv de la 39,2% la 41,4%. Dezvoltarea experimentală s-a menţinut ca pondere la acelaşi nivel în cheltuielile totale în anul 2012, faţă de anul 2011", se arată într-un comunicat al INS.
După sursele de finanţare a cheltuielilor totale de cercetare-dezvoltare, fondurile publice au cea mai ridicată pondere, respectiv 49%, urmate de sursele de la întreprinderi, respectiv 30%. Din fondurile publice cele mai mari sume au primit unitǎţile din sectorul guvernamental (59%), urmate de unitǎţile din sectorul învǎţǎmânt superior (25%). Sursele de finanţare pentru activitatea de cercetare-dezvoltare din străinătate au fost orientate în cea mai mare parte către unităţile din sectorul mediului de afaceri (37%) şi sectorul învăţământ superior (35%).
Intensitatea cercetării, calculată ca raport între cheltuielile totale de cercetare-dezvoltare şi produsul intern brut, a înregistrat o pondere de 0,49%, în creştere cu 0,01 puncte procentuale faţă de anul 2011. Cheltuiala provenită din fondurile publice deţine o pondere în produsul intern brut de 0,24% în anul 2012, în creştere cu 0,01 puncte procentuale faţă de anul 2011.
Peste 15.000 de doctori în cercetare
La 31 decembrie 2012 lucrau în activitatea de cercetare-dezvoltare peste 42.600 persoane, din care peste 19.700 erau femei, reprezentând 46%.
După nivelul de pregătire profesională, din numărul salariaţilor care au lucrat în activitatea de cercetare-dezvoltare la sfârşitul anului 2012 35.315 aveau studii superioare (82% din total), iar peste 7.300 aveau alt nivel de pregătire, exclusiv superioară.
Salariaţii cu titlul de doctor şi cei cu studii superioare de lungă durată au avut ponderea cea mai ridicată, respectiv 36% şi 31%, iar cea mai mică pondere au avut salariaţii cu studii superioare de scurtă durată, de 2,3%.
În anul 2012, numărul persoanelor cu titlu de doctor care lucrau în activitatea de cercetare-dezvoltare a fost de peste 15.400 persoane, mai mult cu 773 persoane faţă de anul 2011, din care femei cu titlu de doctor sunt peste 6.900, respectiv 45%.
Din salariaţii care au desfăşurat activitate de cercetare-dezvoltare, în anul 2012, după orele efectiv lucrate, 73% au lucrat normă întreagă de timp.
Pe categorii de ocupaţii, în anul 2012, ponderea cea mai mare a salariaţilor din activitatea de cercetare-dezvoltare a fost reprezentată de cercetători 65% din total, adică aproximativ 27.800 salariaţi, în creştere cu peste 2.300 salariaţi, faţă de anul 2011. Ponderea categoriei "tehnicieni şi asimilaţi" a fost de 13%, respectiv 5.800 de salariaţi.
Cercetarea în Uniunea Europeană
Anul trecut, în UE s-au investit peste 260 de miliarde de euro pentru cercetare şi dezvoltare, adică 511 euro/locuitor, în condiţiile în care în 2011 se investeau 370 euro/locuitor. În total, investiţiile reprezintă peste 2% din PIB-ul Uniunii Europene, înregistrându-se o creştere faţă de media din anii trecuţi care se situa în jurul sumei de 1,88% din PIB.
Ţările care investesc cel mai mult în cercetare-dezvoltare sunt Finlanda, Germania, Franţa, Suedia şi Marea Britanie, care investesc peste 3% din PIB, investiţiile în cercetare depăşesc 3% din PIB.
Însă , ţările cu cel mai ridicat nivel al eficienţei în cercetare care constă în alocarea strategică a acestor fonduri şi impactul lor sunt Franţa, Germania, Danemarca, Irlanda sau Elveţia, toate fiind cu mult peste SUA sau Marea Britanie, statele cu cele mai multe universităţi în topul mondial şi investiţii masive, arată o analiză OECD. România nu figurează pe harta eficienţei în cercetare.
ANALIZĂ Ţările cu cea mai mare eficienţă în domeniul cercetării
Ţările cu cel mai ridicat nivel al eficienţei în cercetare sunt Franţa, Germania, Danemarca, Irlanda sau Elveţia, toate fiind cu mult peste SUA sau Marea Britanie, statele cu cele mai multe universităţi în topul mondial şi investiţii masive, arată o analiză OECD. România nu figurează pe harta eficienţei în cercetare, însă Europa a reuşit să detroneze Asia la acest capitol.
UE investeşte masiv în cercetare
În următorii şapte ani, Uniunea Europeană va investi mai mult de 22 de miliarde de euro în programele de inovaţie şi cercetare derulate de Comisia Europeană, statele membre şi industria europeană.
Comisarul european pentru Cercetare, Inovare şi Ştiinţă, Máire Geoghegan-Quinn, a lansat vineri, în România, Programul-cadru european pentru cercetare şi inovare „Orizont 2020“. Ministrul delegat pentru Învăţământ Superior, Mihnea Costoiu, susţine că ţara noastră ar putea primi 4% din cele 70 de miliarde de euro alocate programului european, adică în jur de 2,8 miliarde de euro.
Cei 17 membri ai Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice (CNCS), în frunte cu preşedintele CNCS, doctorul Mihai Dima, şi-au semnat luni după-amiază demisiile. Acestea se află în momentul de faţă pe masa ministrului Educaţiei, Remus Pricopie, conform declaraţiilor date adevărul.ro de către Dima.
Se încarcă comentariile...
