Scenariu propus de „România Educată“: Universităţile ar putea fi penalizate dacă nu vor integra tinerii pe piaţa muncii

Universităţile ar putea fi penalizate dacă nu vor integra tinerii pe piaţa muncii/ Imagine Arhivă

Universităţile cu o rată mică de angajare în rândul absolvenţilor ar putea fi penalizate cel târziu până în 2030. Cel puţin asta se va întâmpla dacă unul dintre cele două scenariii ale proiectului „România Educată“ va fi implementat de guvernanţi.

Concret, cel de al II-lea scenariu al traselui educaţional pentru un tânăr, prevăzut în programul lansat de preşedinţie, prevede următoarele: „Statul organizează un sistem de monitorizare a inserţiei absolvenţilor pe piaţa muncii, detaliat pe domenii şi programe de studiu. Universităţile care organizează un număr ridicat de programe cu rată redusă de inserţie pe piaţa muncii specific domeniului de studiu pot fi penalizate în cazul în care nu realizează reforme curriculare, de relaţionare cu angajatorii sau de structură a ofertei de programe“, se arată în proiectul „România Educată“, la care au contribuit mai mulţi specialişti, inclusiv din mediul universitar.

„ Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) salută iniţiativa de a implementa un astfel de sistem. Universităţile trebuie să înţeleagă că atunci când organizează un număr considerabil de programe de studii cu grad de inserţie redus al absolvenţilor pe piaţa muncii, ar trebui automat să recurgă la mijloace de ameliorare – sporirea comunicării cu reprezentanţii angajatorilor, restructurarea programelor de studii şi reformarea fişelor disciplinelor, şi respectiv, a planurilor de învăţământ.

Aceste lucruri se fac treptat, după discuţii cu toţi actorii implicaţi (studenţi, absolvenţi şi angajatori) şi se pot schimba de la un an universitar la altul, întrucât piaţa muncii din România este într-o continuă dezvoltare, are o dinamică aparte raportat la celelalte ţări din Europa“, declară Petrişor Ţucă, preşedintele ANOSR .

Profilul absolventului în viziunea „România Educată“

De altfel, în cuprinsul proiectului se arată că prima capacitate pe care ar trebui să o deprindă un tânăr după terminarea studiilor superioare este de a se angaja în domeniul de studiu sau în altul în care îşi doreşte să-şi valorizeze cunoştinţele. După masterat, absolventul ar trebui să aibă inclusiv capacitatea de a se angaja într-un rol managerial.

Simultan, tânărul va trebui să aibă competenţa de a lucra în echipă, capacitatea de a înţelege, analiza sau formula texte complexe (inclusiv cu caracter ştiinţific, juridic sau economic), capacitatea de inovare la locul de muncă, cât şi de a înţelege diverse aspecte complexe ale societăţii precum viaţa politică, economică, sistemul juridic etc.

80% din absolvenţi se angajează în alte domenii decât cele studiate

Transpunerea acestei viziuni are loc în contextul în care în România, anual, 80% din absolvenţii de studii superioare se angajează în alte domenii decât cele pe care le-au studiat, arată Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior. De asemenea, de 9 ani încoace rata şomajului în rândul celor care au terminat facultatea se menţine constantă: între 2.9% şi 2.4%, potrivit Monitorului Social.

În plus, rata de angajare a absolvenţilor reprezintă o miză importantă pentru universităţile din întreaga lume. Mai exact, angajabilitatea este unul dintre criteriile principale de care specialiştii externi ţin cont atunci când realizează topurile celor mai bune universităţi din lume.

Mai mult, există clasamente internaţionale care se bazează doar pe acest aspect cum este „QS World University Rankings by Graduate Employability Rankings“. De altfel, în cadrul acestui top se află o singură instituţie de învăţământ superior din România: Universitatea din Bucureşti. Concret, instituţia a obţinut poziţia 200+ pentru indicatori precum parteneriatele cu angajatorii, relaţia angajator-student şi angajabilitatea absolvenţilor. Cât despre reputaţia în rândul angajatorilor, Universitatea din Bucureşti a obţinut poziţia (300+).

Daniel David critică abordarea din „România Educată“

Profesorul Daniel David, prorector la Universitatea „Babeş-Bolyai“, crede că proiectul „România Educată“ vine cu o abordare învechită în privinţa relaţiei pe care ar trebui să o aibă universităţile cu piaţa muncii. „În loc să fie informată de filosofia europeană, propunerea din proiect aduce aminte de perioada comunistă, când partea academică nu avea vreun rol dacă nu contribuia la dezvoltarea economiei socialiste şi la dezvoltarea multilaterală a României. Astfel, ştiinţele socio-umane nu aveau vreun rol academic sau social, ci doar unul ideologic.

În filosofia europeană, legătura directă cu piaţa muncii trebuie făcută mai ales la licenţă, iar aici cu precădere în domeniile vocaţionale/tehnice/profesionale. La nivel de masterat, relaţia se flexibilizează, deoarece absolvenţii nu trebuie doar să se adapteze la piaţa muncii, ci şi să o schimbe! La nivel de doctorat lucrurile sunt şi mai complexe, distanţa trebuind să fie şi mai mare, tocmai pentru a putea schimba paradigme culturale şi civilizaţionale“, explică prorectorul pe blogul său.

Ce spun experţii internaţionali despre rolul universităţilor

David Docherty, directorul executiv la Centrul Naţional pentru Studii Superioare şi Afaceri din Marea Britanie, atrage atenţia că universităţile ar trebui să-şi formeze studenţii astfel încât să aibă atât flexibilitate cu privire la domeniile în care se pot angaja, cât şi un set de competenţe.

„Obiectivele pentru sectorul învăţământului superior sunt clare: să creeze absolvenţi mai agili, să aibă o înţelegere solidă a modului în care funcţionează un loc de muncă şi să poată vedea cum se încadrează în abilităţile lor în contextul dat. De asemenea, universităţile trebuie să-i pregătească pentru ideea de a trece prin mai multe locuri de muncă din diferite sectoare“, explică David Docherty într-un articol pentru The Guardian.