Studentele nevăzătoare ce au demascat lipsa condiţiilor la Facultatea de Litere, intimidate de anumiţi profesori

Cele trei studente împreună cu Camelia Platt, directoarea Fundaţiei Light into Europe, şi Adriana Săftoiu.

Apropiaţii celor trei studente nevăzătoare spun că acestea au fost şi sunt în continuare intimidate de către anumiţi profesori si de către decan, care le trimit mesaje pe Facebook şi prin sms.

Potrivit persoanelor apropiate fetelor, decanul Facultăţii de Litere, Emil Ionescu, le-ar fi spus acestora că „vor fi iertate pentru ce au făcut, dar nu vor fi uitate”, în sensul că de nu se va uita faptul că fetele au vorbit public despre ce se întâmplă în universitate. Decanul a promis ca va lua masuri in ceea ce priveste accesibilizarea spatiului educational, spunând că nu ştie ce anume presupune accesibilizarea spatiului educational pentru persoanele cu dizabilităţi. 

Fundatia Light into Europe,  o organizaţie caritabilă care se ocupă de susţinerea copiilor si tinerilor cu dizabilitati senzoriale şi care a fost alături de cele trei studente de la început, a precizat că speră ca conducerea facultăţii să ia măsurile necesare pentru respectarea drepturilor studenţilor cu dizabilităţi.

„Adevărul” a publicat cazul a trei studente nevăzătoare de la Facultatea de Litere şi Limbi Străine ce au povestit dificultăţile şi piedicile cu care se confruntă în cadrul universităţii: de la lipsa cursurilor în suport electronic, faptul că nu li se permite să înregistreze aceste cursuri până la faptul că instituţia nu are nicio încăpere marcată în sistem Braille, la care au dreptul potrivit legislaţiei în vigoare.

„În acest moment cercetăm ce nemulţumiri au avut studentele, vom veni în întâmpinarea nevoilor lor, şi dacă au fost greşeli vom lua măsurile care se impun. Ne-am mobilizat în cadrul facultăţii şi urmează să avem o discuţie cu toţi profesorii pentru ca acest tip de incidente să nu se mai petreacă. Este o problemă ce vrem să o ridicăm la nivelul universităţii. Este un prilej de mâhnire să avem un astfel de incident, pentru că de-a lungul timpului am mai avut elevi nevăzători. În astfel de situaţii, contează foarte mult raporturile umane şi trebuie să vedem dacă cineva a fost «mai puţin atent», pentru a nu se mai ajunge la aceste situaţii”, a declarat joi pentru „Adevărul”, Emil Ionescu, decanul Facultăţii de Litere.

Însă înainte de a recunoaşte realitatea situaţiei cu care se confruntă studentele nevăzătoare şi de a promite remedierea acestora, decanul Facultăţii de Litere a transmis un comunicat de presă unde studentele erau acuzate că nu s-au adresat întâi facultăţii. „În cursul zilei de 12 iunie, conducerea facultăţii a avut discuţii cu studentele menţionate mai sus. Aceste discuţii au însemnat începutul unei anchete interne. În calitate de profesor al facultăţii, decanul le-a solicitat, în primul rînd, celor două studente să precizeze dacă au nemulţumiri faţă  de modul în care au fost tratate la examenul la care decanul  era titular de curs. A rezultat că studentele nu aveau nemulţumiri faţă de acest curs şi examenul aferent”, se arată în comunicatul citat.

Mădălina Turza, preşedintele Centrului European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilităţi, susţine că atitudinea decanului este mai degraba una de restrângere a drepturilor studentelor.  „În condiţiile în care ele au semnalat dificultăţile cu care se confruntă iar conducerea facultăţii a ales în schimb să ridice o serie de suspiciuni cu privire la neregulile semnalate, atunci ne aflăm sub incidenţa victimizării. Nu este vorba în acest caz despre încadrarea juridică a faptei de discriminare, dacă ele consideră că au fost discriminate sau nu. Este vorba de o obligaţie obiectivă a Universităţii Bucureşti de a lua toată măsurile necesare pentru a asigura nevoile acestor studente”, spune Mădălina Turza.

Mult mai dur însă a reacţionat deputatul PNL, Adriana Săftoiu, cea care a adus iniţial în atenţia publicului situaţia celor 3 studente. „Domnul decan ţine să informeze opinia publică despre faptul că le-a contactat pe cele trei studente. E un demers salutar, chiar dacă vine după doi ani. Firesc ar fi fost să se intereseze în urmă cu doi ani dacă tinerelor nevăzătoare li s-au acordat toate facilităţile pentru a studia şi a-şi susţine examenele, conform Legii 448/2006, care obligă instituţiile de învăţământ să ia toate măsurile legate de accesibilizare. Domnul decan anunţă opinia publică despre faptul că va întreprinde o… anchetă internă. Nu cred că e nevoie de o anchetă internă ca să constaţi că, având persoane cu dizabilităţi de vedere, sălile de curs (inclusiv birourile decanatului) nu sunt semnalizate în sistem Braille. Nu e nevoie de tevatura unei anchete interne să constaţi că majoritatea profesorilor nu acceptă, la cursuri sau la examene, folosirea tehnologiei asistive, respectiv folosirea computerelor personale cu sinteză vocală ori a înregistrării audio pentru notiţe.