Studenţii nu se dau bătuţi. „Occupy universităţi” ar putea continua cu demonstraţii de stradă

Studenţii au rămas pe baricade în acest weekend. Circa 100 de tineri au dormit în amfiteatrele unor universităţi din principalele centre universitare din ţară: Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara. Mai mult, studenţii decid duminică posibilitatea de a organiza şi demonstraţii în stradă în cursul săptămânii viitoare.

„Occupy universităţi” a continuat în acest weekend în centrele universitare din Bucureşti, Timişoara, Iaşi şi Cluj-Napoca. În Capitală, în urma reticenţei cadrelor didactice, studenţii s-au mutat din amfiteatrul „Nicolae Iorga”, al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii Bucureşti, în amfiteatrul „Titu Maiorescu” al Facultăţii de Limbi Străine. 

Mai exact, decanul Facultăţii de Istorie, Adrian Cioroianu, i-a acuzat pe studenţi că au deteriorat încăperea amfiteatrului care va intra în curând într-un proces de modernizare şi că perturbă activitatea universitară.

„Orice disturbare a procesului de învăţământ din Facultatea de Istorie UB (într-o perioadă în care începe sesiunea de examene a studenţilor noştri,) si orice împiedicare a operaţiunilor de curăţenie vor fi tratate ca tulburări ale liniştii publice. La fel orice manifestare ireverenţioasă/agresivă la adresa profesorilor sau studenţilor care nu participă la grevă”, a postat Cioroianu pe Facebook.

Pe de altă parte, în urmă cu două zile, un profesor din cadrul Facultăţii de Istorie i-ar fi agresat verbal pe protestatari, potrivit unei studente.

„Acum câteva minute, un profesor al Facultăţii de Istorie a intrat în amfiteatrul ocupat de noi şi, cu un ton foarte agresiv, ne-a ordonat să părăsim încăperea: <<Sunteţi bătuţi în cap, obraznici, nesimţiţi şi peste toate, oligofreni! Aşa, scrieţi pentru presă!>>, a scris studenta vineri, pe Facebook.

Studenţii vor ca vocea lor să fie ascultată

Mişcarea de protest a început marţi, când sute de studenţi au ocupat mai multe universităţi din ţară. Ei sunt nemulţumiţi de faptul că opiniile lor nu mai sunt ascultate în universităţi, că subfinanţarea educaţiei a produs efecte catastrofale asupra calităţii şi relevanţei studiilor universitare şi că taxele din universităţi au devenit insuportabile pentru studenţi, rata de abandon universitar ajungând la 40%.

Astfel, studenţii solicită creşterea finanţării educaţiei la 6% din PIB, aşa cum prevede legea, dar şi includerea studenţilor în proporţie de 25% din electori în alegerea rectorilor şi decanilor şi în luarea deciziilor cu privire la planurile de învăţământ.

Cîmpeanu nu vrea să umble pe lege

Joi au avut loc consultări cu ministrul educaţiei Sorin Cîmpeanu, dar situaţia nu s-a detensionat. La finalul întâlnirii, ministrul Cîmpeanu a spus că în prezent se lucrează la un alt proiect al Legii Educaţiei care ar putea fi gata până la sfârşitul anului şi apreciază că în acest context nu ar mai avea sens să modifice actuala legislaţie, aşa cum au cerut organizaţiile studenţeşti.

„Am fost mereu promotorul ideii că reglementări sustenabile în domeniul Educaţiei nu pot fi luate decât în urma consultării tuturor actorilor din sistem. Am văzut cu toţii ce a generat promovarea unei Legi a Educaţiei prin asumarea răspunderii. Acest lucru nu trebuie să se mai întâmple. S-a stabilit necesitatea unei noi Legi, iar termenul propus pentru finalizarea ei este sfârşitul anului acesta”, a declarat ieri Sorin Cîmpeanu.

Ministrul a mai anunţat că se caută soluţii pentru creşterea numărului şi cuantumului burselor pentru studenţi şi că există discuţii cu Ministerul Fondurilor Europene pentru instituirea unui sistem de proiecte, ca universităţile să acceseze fonduri pentru a mări cuantumul şi numărul burselor acordate.

Studenţii n-au fost însă mulţumiţi de concluziile consultărilor, iar preşedintele Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR), Cristi Popescu, a anunţat că protestele vor continua în zilele următoare, urmărind să obţină susţinere şi de la studenţii din alte ţări.