Universităţile româneşti în clasamentul mondial. Lista ruşinii

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Ne plângeam în anii trecuţi că nicio universitate românească nu se află în primele 500 din clasamentul Shanghai. Ei bine, se poate şi mai rău. Nicio universitate românească nu se află în clasamentul University Ranking by Academic Performance (URAP) în primele 600. Am cazut cu 100 de locuri!

UPDATE

Clasamentul Ţărilor din UE după media punctajelor obţinute de universităţi la recenta Evaluare: 

Country Ranking Country Number of univ. Total Average 1 Olanda 15 5112,5 340,8 2 Danemarca 7 2317,8 331,1 3 Germania 58 19188,5 330,8 4 Belgia 11 3587,4 326,1 5 Finlanda 10 3242,6 324,3 6 Luxenburg 1 302,6 302,6 7 Irlanda 9 2696,4 299,6 8 Spania 52 15504,0 298,2 9 Italia 61 17828,3 292,3 10 Austria 16 4521,2 282,6 11 Regatul Unit 105 27234,9 259,4 12 Slovenia 3 756,6 252,2 13 Suedia 22 5498,8 249,9 14 Franta 82 20335,4 248,0 15 Croatia 4 987,1 246,8 16 Ungaria 10 2426,8 242,7 17 Lituania 4 930,7 232,7 18 Portugalia 17 3917,5 230,4 19 Grecia 18 4092,6 227,4 20 Polonia 39 8844,0 226,8 21 Estonia 4 865,5 216,4 22 Rep. Ceha 18 3724,9 206,9 23 Slovacia 6 1196,8 199,5 24 Romania 18 3342,9 185,7 25 Bulgaria 4 692,1 173,0 26 Letonia 3 328,8 109,6 27 Cipru -     28 Malta -    

România întrece doar Bulgaria şi Letonia, ceea ce confirmă Lista ruşinii!

Clasamentul este realizat pe singurele criterii care contează: evaluarea ştiinţifică a universităţilor. Este vorba de indicatori cantitativi (productivitatea ştiinţifică exprimată prin numărul de articole publicate şi impactul cercetărilor ştiinţifice prin numărul de citări), dar şi la indicatori calitativi ce redau impactul cercetărilor ştiinţifice în comunitatea internaţională precum şi colaborările ştiinţifice de nivel internaţional exprimate prin articolele publicate în colaborare cu autori din străinătate.

Criterii: 

1) articolele ştiinţifice publicate

2) impactul lor: adică câte citări au generat în comunitatea ştiinţifică

3) colaborări internaţionale.

Să nu ne amăgim, precum la caietele de sarcini româneşti, realizate ca să câştige cine trebuie. Aici suntem într-un context internaţional în care nu avem de-a face cu şmecheri. Aceştia suntem, nu avem ce face.

Iată clasamentul universităţilor româneşti: 

1.     University Politechnica of Bucharest 621

2.     University Babeş Bolyai 690

3.     University of Bucharest 726

4.     Alexandru Ioan Cuza University 1007

5.     Carol Davila University of Medicine and Pharmacy 1076

6.     Universitatea de Vest din Timişoara 1108

7.     Luliu Hatieganu University of Medicine and Pharmacy 1147

8.     Gheorghe Asachi Technical University 1155

9.     Universitatea de Medicină şi Farmacie 1198

10.   Universitatea Politehnică Timişoara 1517

11.   Technical University of Cluj Napoca 1563

12.   Transilvania University of Braşov 1650

13.   Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi 1720

14.   Universitatea din Craiova 1822

15.   Bucharest University of Economic Studies 1839

16.   University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine Cluj-Napoca 1917

17.  Universitatea din Oradea  1922 18.  Ovidiu University  1989   Celelalte universităţi româneşti trec binişor de locul 2000, poate de 3000 şi n-au mai fost cuprinse în clasament. Într-o medie aritmetică obişnuită, ţara noastră are poziţia 1263! Să vedem, totuşi, cine ne întrece. 35 Universitatea din Sao Paulo Brazilia  71 Universitatea din Helsinki 93  Naţional Taiwan University 165 Naţional and Kapodistrian University of Athens 179 King Abdulaziz University, Arabia Saudită 282 Univ. Din Ljubljana, Slovenia  289 University of Otago 304 Universidade de Coimbra 321 University of Tehran 324 Catholic University of Chile Serbia Belgrad University 208 Croatia Zagreb university 416  Slovacia Comenius University 494  Estonia Tartu University 499  Ungaria Budapest University 544  595  Quaid-i-Azam University, Pakistan   Sunt doar câteva exemple.  Se remarcă Universitatea din Teheran, o ţară musulmană cu universitatea strict controlată de Coran, Universitatea din Otago, Noua Zeelandă, Portugalia, Slovenia, Chile, Pakistan, ţări cu economie şi număr de locuitori aflate mult în urma României. Cum s-a ajuns aici? Prin fenomenul „fabricile de diplome”.  Obiectivul universităţilor noastre a fost îmbogăţirea pe seama naivilor, pe seama celor care, în goană după diplome, au dat banii pentru o hârtie care nu valorează nici cât cartonul pe care a fost tipărită. Şi asta pentru că nu are acoperire în competenţele cerute de piaţă muncii. Diriguitorii învăţământului românesc, printre care la loc de frunte Ecaterina Andronescu, sunt autorii morali şi legali a situaţiei catastrofale în care se află învăţământul românesc. Să adăugăm că la preuniversitar România este pe ultimul loc sau ultimele locuri din Europa în testele PISA şi alte evaluări credibile. Nici nu e de mirare că absolvenţii de liceu merituoşi pleacă în ţări europene să-şi desăvârşească studiile universitare, iar de multe ori nu mai revin în România. Cum piaţa muncii depinde de calificarea absolvenţilor de liceu şi facultate, este clar de ce ne ocolesc investitorii. Vedem acum consecinţele unei politici dezastruoase în educaţie, politici care ne plasează la coada Europei şi în învăţământul superior, după cel universitar. Perspectiva unei schimbări, a unei evoluţii pozitive? Slabă nădejde. Dupa ce Legea Educaţiei Naţionale din 2011 a fost măcelărită, exact pe sectorul universitar, nu ne rămâne decât să contabilizăm, an de an, eşecul învăţământului românesc. Nu serveşte nimănui să ne îmbătăm cu apă rece, să plutim în continuare în ipocrizie, mistificare şi minciună. Ilustrativ este faptul că Universitatea Politehnică din Bucureşti a emis un comunicat de presa în care se laudă cu locul 621 în topul citat, un loc cu totul ruşinos având în vedere de cine este întrecută şi care este potentialul României. În urma listei ruşinii nici ruşine nu mai avem!  
Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite