VIDEO Irina Păcurariu, la Adevărul Live: „Îmi doresc să mai merg într-o aventură pe munte, dar, deocamdată, aventura cea mai sănătoasă e în România“

Irina Păcurariu, în studioul Adevărul Live FOTO Eduard Enea

Invitată la Adevărul live, Irina Păcurariu, realizatoarea emisiunii „Poveşti în halate albe“, de la TVR 1, a vorbit despre medicii pe care i-a întâlnit în ţară, despre problemele din sistemul medical, despre oamenii care încearcă să schimbe acest sistem.  Totodată, realizatoarea TV, căsătorită cu „temerarul“ Ticu Lăcătuşu, a povestit cum e să fii soţie de alpinist profesionist.

Vă prezentăm principalele declaraţii.

„Lucrurile încep să devină din triste tragice. Ne-am obişnuit să avem îngăduinţă cu ce se întâmplă în sistemul sanitar românesc. Ajungem să ne dăm seama că suntem – fără şanse să ne repliem prea repede – pe ultimele locuri în ceea ce priveşte numărul de medici la mia de locuitori“.

„Am avut două, poate chiar trei experienţe esenţiale (într-un spital – n.r.). Am născut de două ori  într-un spital care stăteasă se dărâme, într-un spital care şi acume cam în aceeaşi stare, vorbim despre maternitatea Elena Doamna din Iaşi. M-am dus acolo pentru un medic, te duci la omul în care ai încredere, acceptând faptul că dacă ea poate să-şi facă meseria într-un astfel de spital, pot merge şi eu ca pacientă. Şi slavă Domnului, am născut două fete sănătoase, care nu au niciun fel de problemă“. 

„A doua oară când am născut a fost o poveste interesantă. Tatăl (alpinistul Ticu Lăcătuşu – n.r.) era undeva la 5.000 de metri, cu un telefon Thuraya, pregătit să primească vestea cea mare. Doctoriţa s-a întors către mine – eu încă eram aproape adormită - şi mi-a zis: «S-a rezolvat, am vorbit cu Ticu, ştie că Petra a venit şi ea printre noi». Otilia, doctoriţa, nu mai e printre noi, Dumnezeu s-o odihnească!“.

„A treia experienţă a fost un accident cumplit de maşină pe care l-am avut vara trecută, la sfârşit. Am fost eu, mama şi fiica mea cea mare. Am avut de-a face cu medici SMURD, chirurgi etc. A fost o lecţie bună. Niciodată să nu judeci după prima impresie şi niciodată să nu-ţi permiţi să ai prejudecăţi atunci când este vorba de o meserie ca aceea de medic“.

„Avem o problemă clară de imagine a acestei profesii. Dar cred că lucrurile se vor aşeza, dacă aceşti oameni sunt trataţi cum merită“.

„Pacientul român vrea să fie primul venit, primul servit. Cred că şi pacientul are partea lui de vină“. 

„Oare interesează pe cineva, mă întreb câteodată. Ceea ce fac eu pare excentric, referitor la mainstreamul mediei româneşti. “

„Nu-mi dau seama dacă astfel de campanii reuşesc să facă masă critică. Azi nu cred că oamenii vor vorbi despre ce am avut eu aseară la «Poveşti în halate albe», ci vor vorbi despre alte teme mult mai mondene şi mai tabloidizate. Cred că e greşeala noastră, a celor din media, să ne facem agenda după ce vrea publicul. Am auzit de atâtea ori fraza «Publicul cere»... Nu-i adevărat. Nu publicul cere, publicul se obişnuieşte cu ceea ce i se oferă. “

„Faptul că eu mă străduiesc să fac genul acesta de proiecte, să duc genul acesta de luptă cu morile de vânt, poate părea don quijotesc.  După 20 de ani de meserie am devenit înţeleaptă, nu ştiu dacă o fi asta neapărat o calitate. Dar m-am obişnuit să nu mă uit în grădina altuia şi să mi se pară că are teii mai bogaţi decât ai mei. Istoria în media se stabileşte pe perioade foarte scurte. Toate modele trec. Dar eu cred că bunul simţ va rămâne la modă“.

„Lucrurile s-au modificat foarte mult din punct de vedere tehnic. Oricine  a început ca mine, acum 20 de ani, şi crea vrea să facă o televiziune a timpului în care trăieşte, trebuie să înţeleagă că tehnica a evoluat atât de mult încât sunt filme care se fac cu două aparate foto, nu cu o echipă de 20 de oameni, că lucrurile sunt mult mai dinamice şi că poveştile trebuie spuse într-un mod în care cineva pleacă urechea la ele. Publicul nu mai e la fel, e un public de internet, de viteză, lucrurile trebuie spuse scurt, percutant“.

„Ceea ce s-a întâmplat la Atena, cu închiderea Televiziunii Publicii, este incredibil. Nu cred că aceasta a fost ultima soluţie. A fost o expresie clară a neputinţei guvernanţilor de a găsi o soluţie utilă şi eficientă“. 

„Eu şi soţul meu suntem ca într-o mişcare browniană. E greu de povestit, asta nu se poate decât trăi. Înveţi să trăieşti cu adrenalina la asemenea cote“. 

„Eu am stat o lună în Himalaya. N-am nicio legătură cu performanţa, dar una dintre cele mai frumoase ascensiuni pe care le-am făcut a fost pe Olimp. Muntele acela îţi dă un sentiment de libertate şi de absolut pe care nu-l găseşti în altă parte. Chiar îmi doresc să mai merg într-o aventură pe munte, dar, deocamdată, aventura cea mai sănătoasă e în România“. 

„E greu să te disciplinezi şi să nu intri în panică, mai ales când te sună foarte mulţi şi mai ales de când există formula aceasta de anunţ într-o reţea socială. Nu e uşor, dar nu l-am cunoscut geofizician la catedră, în Bucureşti, ci l-am cunoscut ca un om care încercase Everestul. Ştiam ce tată voi avea pentru copii. Deci, de ce m-aş plânge?“

„Fetele noastre, ca orice fete, sunt foarte posesive şi îl vor mereu aproape“.

„Mi-e frică de faptul că din meseria de alpinist nu se iese niciodată la pensie de bunăvoie. E un mod de viaţă“ 

„Fiica cea mare e altfel decât generaţia ei, e foarte plictisită de internet“.

„Nu suntem o familie care-şi face planuri de vacanţă cu câteva luni înainte. Ni se face o favoare dacă mergem la mare. Lui Ticu îi place să înoate, dar cred că se plictiseşte după două zile. Îi plac mult mai mult munţii“.

Adevărul LIVE cu Irina Păcurariu despre medicii de nădejde ai României care se încăpăţânează să rămână în ţară