Comedy

articolul anterior articolul urmator

FOTO VIDEO „Mica sirenă“, la 25 de ani de la lansare: cum a transformat Disney un basm despre iubirea neîmplinită într-o poveste pentru copii

0
18 Nov 2014 14:12:05
Autor: Victor Arvunescu
Povestea lui Hans Christian Andersen
este cu mult mai tragică faţă de cea a lui Ariel FOTO cinemagia.ro
Povestea lui Hans Christian Andersen este cu mult mai tragică faţă de cea a lui Ariel FOTO cinemagia.ro

În urmă cu 25 de ani filmul Disney „Mica Sirenă“ debuta pe marile ecrane, oprind o „secetă“ a studiourilor care dura din 1959. Povestea sirenei inspirată din scrierea lui Hans Christian Andersen a suferit mai multe modificări înainte de lansare, ca mai apoi să se transforme într-un simbol al unei întregi generaţii.

Cu câteva zile înainte de a-şi prezenta noua idee de film, scenaristul şi regizorul Ron Clements a mers într-o librărie în căutarea unei idei inovatoare. Cartea lui Hans Christian Andersen, „Mica Sierenă“, prin prisma stilului de scriere specific industriei de film, părea a fi prima opţiune. Însă finalul poveştii nu a fost pe placul său. „Am realizat că este o poveste incredibil de tristă, cu un final la fel de trist“, spune Clements pentru „Huffington Post“.

Povestea lui Hans Christian Andersen este cu mult mai tragică faţă de cea a lui Ariel. Protagonista scrierii din 1837 este înclinată spre schimbare nu doar din atracţia sa faţă de prinţ, ci şi din dorinţa de a avea un suflet, cum numai oamenii puteau poseda. Cu ajutorul unei vrăjitoare a mării, sirena lui Andersen primeşte picioare, în schimbul vocii sale, însă trebuie să obţină dragostea adevărată a alesului ei de la primul sărut, altfel va murit, potrivit convenţiei. Încearcă să îl atragă pe prinţ prin dansul ei, deşi la prima vedere pare că păşeşte pe jar, ca mai apoi să se căsătorească cu el. I se dă posibilitatea să-l omoare pentru a devenit iarăşi o sirenă, dar, în cele din urmă, după cum spune şi Clements, personajul îl pierde pe cel ales şi se trasformă în spumă de mare.

Asumarea riscurilor

Povestea originală a fost schimbată de Clements, cel care a inventat numele de „Ariel“ şi a optat pentru o serie de idei în care finalul să fie diferit. Pentru a renaşte seria de filme Disney, care nu mai dăduse niciun film remarcabil de la „Frumoasa Adormită“, din 1959, Clement a făcut echipă cu John Musker, cei doi rescriind o mare parte a poveştii lui Andersen. Cu toate acestea, o idee esenţială a cărţii nu a fost lăsată în urmă, aceea a dragostei la prima vedere şi a pierderii vocii. „La momentul respectiv a fost destul de dificil pentru reprezentaţii Disney să citească scenariul. O mare parte din scriere, la început, se baza pe dialog, ca mai apoi, brusc, personajul să rămână fără voce. De asemenea, filmul propunea tema dragostei la prima vedere, ceea ce poate să fie la fel de controversat. Era o parte a ideii că doi oameni care se întâlnesc pentru prima oară ştiu că sunt destinaţi unul pentru celălalt. Chiar şi cu cea mai mică interacţiune, pur şi simplu ştiu“, povesteşte Ron Clements.

Pentru a face basmul mai atrăgător pentru copii, cei doi au dorit să schimbe şi personajul negativ, astfel că Ursula a fost schiţată, ca mai apoi să devină unul dintre personajele emblematice de la Disney. Aceasta reprezintă un amestec între trăsături aparţinând actriţelor Bea Arthur şi Joan Collins, şi forma corpului unei caracatiţe. „Ursula a avut forme diferite. Într-un anumit punct avea forma unui leu de mare, apoi a unei pisici de mare, ca în final să prindă viaţă sub forma unei caracatiţe. Tentaculele au transformat-o într-un adevărat personaj negativ“, arată şi John Musker.


Inspiraţia creatorilor Disney pentru Ursula FOTO Huffington Post

Sebastina, crabul jamaican

Celebrul crab Sebastian, prietenul de nădejde al sirenei, a fost creaţia lui Howard Ashman, responsabilul cu coloana sonoră a filmului. Iniţial, crabul avea numele de Clarence şi avea accent britanic, dar Ashman a dorit ca acesta să un jamaican adept al culturii „Rasta“. Cum Clements şi Musker vizualizau acest personaj destul de diferit, Ashman a sugerat ca un posibil model să fie actorul Geoffrey Holden. „Pe acea vreme, Geoffrey era cunoscut pentru apariţiile în reclamele băuturii 7 Up. Era expansiv şi vorbea în dialect jamaican. Astfel şi-l imagina Ashman pe crab“, spune Clements. Pe de altă parte, personajul a avut parte de critici, în special în ceea ce priveşte cântecul „Under the Sea“ ale cărui versuri cântate de acesta sugerează că fără un loc de muncă „viaţa este mult mai bună“, deşi intenţia creatorilor nu a fost aceasta.

Ariel, între povestea de dragoste şi relaţia cu tatăl

Până şi Ariel a trecut printr-o serie de transformări. Iniţial a fost modelată după potretul făcut de Andersen: timidă şi pasivă. Curajul cu care a fost înzestrată era întruchipat iniţial de un delfin pe nume Breaker, care ulterior a fost scos din distribuţie. „Era energic şi aventuros. Apoi am primit o notă în care ni se spunea că avem prea multe personaje, aşa că ne-am decis să-l scoatem pe Breaker şi să îi împrumutăm personalitatea lui Ariel. Aşa a ajuns să fie la fel de energică precum delfinul“, zice Musker. Totodată, schimbarea i-a îndemnat pe creatorii sirenei să o arate drept o adolescentă. „Am vrut să o facem să se simtă ca o adolescentă adevărată, aşa că ne-am uitat la multe filme cu şi despre adolescenţi. De altfel, Ariel trăia într-o grotă plină cu obiecte umane, ne imaginam că totul seamănă cu o cameră a unei fete în care sunt multe postere“, cred cei doi.

Deşi sentimentul de revoltă este sinonim cu anii adolescenţei, pentru cei doi scenarişti şi regizori povestea a fost importantă şi din punctul de vedere al relaţiei copil-părinte. „Povestea de dragoste era importantă, dar am crezut că relaţie fiică - tată trebuia să fie punctul cheie încă de la început. Era vorba de grija părintelui faţă de copil şi de depăşirea anumitor limite“, arată Musker.

FOTO Huffington Post

În cele din urmă, Clements şi Musker s-au decis să realizeze un film pe placul lor. „Nu ne imaginam că facem un film pentru copii, îl făceam pentru noi şi speram că şi alte persoane vor fi impresionate de el. Cred că aşa se realizează astfel de filme, dar şi să te mişte puţin sau să te facă să râzi. Sunt cele mai bune indicii ale succesului unei producţii“, a concluzionat Ron Clements.

La fel ca alte filme marca Disney, deşi „ruptă“ parţial de povestea originală, „Mica sirenă“ include elemente întunecate şi cu tentă sexuală care nu au fost restricţionate. „Am vrut să fie înfricoşător. Ne-a plăcut «Vrăjitorul din Oz» şi alte povestiri fantastice. Sunt de părere că basmele au şi elemente întunecate prin care copii pot procesa lucrurile dificile ale acestei lumi. Întotdeauna există lumină şi întuneric, iar pentru mine e un contrast frumos“, a mai spus acelaşi Clements.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii

Modifică Setările