Buftea amputată! Terenuri ale Bucharest Film Studios, în executare silită. Licitaţia începe de la 1.979.033 euro plus TVA

Fără niciun film produs din momentul preluării de către un grup de investitori din Statele Unite ale Americii şi România, în frunte cu Donald Kushner şi Bobby Păunescu, Bucharest Film Studios, studioul cinematografic în care s-a scris în mare parte povestea filmului autohton, ar putea rămâne din 8 mai fără o bună bucată din curtea sa, terenul şi construcţiile aferente urmând a fi scoase la licitaţie în vederea recuperării unor datorii.

„O Cinecittà a sud-estului european“. Aşa era supranumit, în anii ‘60, Studioul Cinematografic Bucureşti, construit din ordinul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej într-un frumos cadru natural, pe malul lacului Buftea, se zice că la îndemnul fiicei sale, Lica, care visa să devină o mare actriţă. 

Erau vremurile în care pe poarta „Cetăţii Filmului Românesc“ păşeau nume ca Jean Marais, Orson Welles, Laurence Harvey, Sylva Koscina, Kirk Douglas, Jean-Paul Belmondo sau Pierre Brice. Astăzi, la 67 de ani distanţă de momentul în care i s-a pus piatra de temelie, din toate acestea n-a mai rămas însă nimic. Sau aproape nimic, pentru că ansamblul, năpădit de buruieni şi rămas fără angajaţi, stă totuşi în picioare. Ultimele pelicule care au fost turnate la „Buftiwood“ datează tocmai din 2014: „Chosen“, o producţie britanică regizată de Jasmin Dizdar, şi „MindGamers“, film austriac regizat de Andrew Goth.

Păunescu: „Vorbim de investiţii 20-30 de milioane de dolari“

În octombrie 2015, un grup de investitori format din producători de film din Statele Unite ale Americii şi România prelua studiourile de la Central European Media Enterprises, printre acţionari numărându-se regizorul Bobby Păunescu şi producătorul Donald Kushner, cunoscut, printre altele, pentru producţia „Monster“, premiată cu Oscar şi pentru că este coproprietar al „Chinese Theatre“ din Hollywood. „Obiectivul principal al noilor acţionari este de a readuce în prim-plan importanţa istorică a celui mai important complex cinematografic din România şi unul dintre cele mai mari din Europa Centrală şi de Est“, suna anunţul oficial al cumpărătorilor, urmat de o altă declaraţie dătătoare de speranţe a lui Bobby Păunescu: „Avem şansa să colaborăm cu aceşti mari parteneri din străinătate care ne ajută foarte mult, vorbim de investiţii 20-30 de milioane de dolari. 2016 va fi un an bogat, pentru că dorim să aducem nişte proiecte importante, nişte filme mari din străinătate care să fie produse acolo, dar în acelaşi timp vrem să oferim o şansă şi filmului românesc, care să fie produs acolo la un preţ mai bun“.

Zero filme sub noua conducere

Studiourile MediaPro îşi schimbau oficial numele în Bucharest Film Studios, iar ceea ce s-a mai reţinut atunci a fost că din Consiliul de Administraţie făcea parte şi Polyana Cristescu, cândva soţie a lui Nicu Ceauşescu. Cert e că timpul a trecut, investiţiile au întârziat să apară, filme nu s-au mai produs deloc, iar baza materială s-a degradat continuu. 

Comparativ, rivalii de la Castel Film au găzduit 12 producţii în perioada 2015-2017. Iar la sud de Dunăre în studiourile Nu Boyana (înfiinţate în 1962 şi deţinute de statul bulgar până în 2007, răstimp în care nu s-au bucurat de reputaţia „Buftiwood“-ului) s-au turnat numai în decursul anului precedent 18 lungmetraje. Pe lângă toate acestea, datoriile acumulate în cascadă definesc proporţiile dezastrului. 

Chiar dacă Bucharest Film Studios SA şi-a retras cererea de insolvenţă pe care o depusese la Tribunalul Ilfov pe 28 martie 2018, firma mai are peste 30 de procese deschise numai anul acesta de către foşti angajaţi, toate cauzele având ca obiect „drepturi băneşti“. Iar „bomboana de pe colivă“ este un dosar de executare silită prin intermediul căruia se va scoate la vânzare, pe 8 mai 2018, „o bucată de istorie“, în vederea recuperării unor datorii către KFZ-MAG Impex SRL şi Primăria Oraşului Buftea. 

Mai exact, un teren de 40.947 de metri pătraţi din curtea studioului şi construcţiile aferente: Corp C1 (rampă, stare tehnică: satisfăcătoare), Corp C2 (rampă, stare tehnică: satisfăcătoare), Corp C3 (turn, stare tehnică: dezafectat), Corp C4 (hală-garaj, stare tehnică: bună), Corp C5 (cabină poartă, stare tehnică: foarte bună), Corp C6 (depozit pirotehnic, stare tehnică: presupus bună), Corp C7 (şopron cherestea, stare tehnică: satisfăcătoare), Corp C8 (depozit lemn, stare tehnică: satisfăcătoare), Corp C9 (depozit carburant, stare tehnică: dezafectat), Corp C10 (depozit carburant, stare tehnică: satisfăcătoare), Corp C11 (staţie pompe, stare tehnică: dezafectată), Corp C12 (clădire SFX, stare tehnică: foarte bună), Corp C13 (magazie, stare tehnică: construcţie demolată), Corp C14 (depozit RMG, stare tehnică: nu are instalaţii electrice de iluminat, instalaţii sanitare şi nici instalaţii de încăzire) şi Corp C17 (cantina studioului, construcţie P+E, fundaţii din beton armat, cu structură de rezistenţă din cadre de beton armat, zidărie portantă din cărămidă, cu tâmplărie PVC cu geam termopan, cu acoperiş şarpantă din beton armat protejată cu carton asfaltat, cu planşee şi tavane din beton armat şi partoseli din gresie şi mozaic, construcţia este dotată cu instalaţie electrică, instalaţii sanitare de apă-canal legate la reţeaua de incintă). Practic, pentru un preţ care porneşte de la 1.979.033 euro plus TVA, orice cetăţean, cinefil sau nu, poate deveni proprietarul unui teren extrem de bine poziţionat. 

67 de ani de cinematografie la Buftea

1951: Pe 9 iunie, Dr. Petru Groza, preşedintele Consiliului de Miniştri, a dat citire actului de înfiinţare: „Astăzi se pune piatra de temelie a centrului de producţie cinematografică...“.

1959: S-a finalizat construcţia studiourilor, predarea diferitelor obiective făcându-se treptat: ateliere şi platouri – 1954-1955, studioul de sunet – 1957, laboratorul de prelucrare a peliculei – 1958, platoul de filmări combinate – 1959. Centrul de producţie cinematografică mai dispunea de o staţie frigorifică, rezervoare de apă şi combustibil, cantină, pichet propriu de pompieri, policlinică, staţie de pompare, o centrală termică – ce furniza căldură nu doar studioului ci şi cartierului de locuinţe învecinat şi o bază electrică, ce dispunea şi de grupuri electrogene.

1998: Fondul Proprietăţii de Stat a vândut, pe 13 martie, 70% din actiunile Studioului Cinematografic Bucureşti grupului de firme Video Vision International, PRO Video International şi Media Vision. Contractul prevede păstrarea specificului activităţii, precum şi creşterea numărului de personal.

„Am făcut acest pas şi din motive sentimentale, dar şi din considerente economice şi sunt convins că putem face din Buftea un studiou la standarde mondiale. Vom plăti circa 3 milioane de dolari pentru studio, iar în următorii doi ani vom angaja investiţii de 10 milioane dolari. Pe masura dezvoltării producţiei vom putea găsi de lucru la Buftea pentru mii de români, care vor fi pregătiţi pentru producţie de cinema şi televiziune“, anunţa Adrian Sârbu, creatorul grupului MediaPro.

2009: Adrian Sârbu a vândut studioul companiei americane Central European Media Enterprises, cel mai mare jucător din industria de entertainment din regiune, al cărei Chief Executive Officer era.

2015: Un grup de investitori format din producători de film din Statele Unite ale Americii şi România a preluat studiourile, printre acţionari numărându-se regizorul Bobby Păunescu şi producătorul Donald Kushner

50 de hectare deţinea Studioul Cinematografic „Bucureşti“ în momentul inagurării. În epoca de glorie a cinematografiei autohtone, la Buftea lucrau 2.000 de salariaţi, specializaţi în circa 100 de meserii

35.000 de obiecte de recuzită şi 50.000 de costume se aflau la Buftea în perioada de glorie. Cinematografia se mai putea lăuda cu o bază hipică cu cai pur-sânge antrenaţi pentru filmări, un parc auto cu maşini de epocă şi un velier

Chinezii au investit 6,5 miliarde de euro într-un „oraş al cinematografiei“

În timp ce în anii ‘70-‘80 chinezii „mâncau pe pâine“ filme româneşti, astăzi reuşesc să concureze de la egal la egal cu Hollywood-ul. Zilele trecute, în oraşul balnear Qingdao a fost inaugurată cea mai mare investiţie din istoria omenirii în industria de divertisment: un complex cinematografic ce se întinde pe 376 de hectare, având drept obiectiv să atragă producţii internaţionale şi să dezvolte industria de film chineză, grupul chinez Wanda, iniţiatorul proiectului, anunţând că cele 30 de studiouri au costat 6,5 miliarde de euro. Grupul, condus de omul de afaceri Wang Jianlin (aflat pe poziţia a patra în topul celor mai bogaţi din China), nu este un novice în cinematografie. El produce filme, a achiziţionat lanţul american de cinematografe AMC în 2012, şi studioul hollywoodian Legendary în 2016. Construcţia centrului a fost lansată în 2013, în prezenţa actorilor Nicole Kidman şi Leonardo Di Caprio.

Salvează sistemul Tax Incentive studioul din Buftea?

Pe 4 aprilie 2018, Guvernul României a adoptat un memorandum cu tema: „evaluarea şi implementarea unei scheme de ajutor de stat privind investiţia străină în domeniul cinematografiei“. Acesta creează toate mijloacele pentru adoptarea proiectului de lege care să ofere producătorilor internaţionali un motiv important de a alege România ca destinaţie de film preferată. Concret, sistemul prevede ca un producător străin din industria cinematografică ar primi înapoi 20-25% din investiţiile făcute în România (minimum un milion de euro),  după lansarea filmului şi după efectuarea unui audit.

„Din punctul meu de vedere, este o mare realizare a cinematografiei, este un sistem care încurajează producţia şi care se aplică deja în foarte multe ţări. Acest lucru ne-a determinat  să ridicăm cererea de insolvenţă pentru Bucharest Film Studios“, a declarat regizorul Bobby Păunescu.