Scandalul a început înainte de desfăşurarea concursului. Conform „The Guardian“, parlamentarul rus Vitali Milonov a cerut ca ţara sa să boicoteze ediţia 2014 a Eurovisionului, motivând că „participarea acestui travestit pe aceeaşi scenă cu soliştii din Rusia reprezintă o propagandă evidentă a homosexualităţii şi a decăderii spirituale şi contrazice drumul reînnoirii culturale şi morale pe care s-a angajat Rusia de azi“.

„Această atitudine e în ton cu declaraţiile mai vechi ale domnului Putin, care înainte de Olimpiada de la Soci a făcut astfel de aprecieri la adresa minorităţilor sexuale. Sunt culturi diferite, cultura occidentală este mai deschisă, mai tolerantă, în timp ce Rusia se situează pe o latură mai conservatoare“, ne-a declarat istoricul Adrian Cioroianu.

De ce au fost huiduite reprezentantele Rusiei

Opoziţia dintre Vestul tolerant şi Estul conservator a fost vizibilă, într-o oarecare măsură, şi în privinţa voturilor, unde ţările occidentale au acordat punctaje mai mari Conchitei Wurst decât ţările din Răsărit.

Reacţiile publicului de la Copenhaga au fost în ton cu tensiunile politice din Europa, reprezentantele Rusiei,  surorile Tolmachevy, fiind primite cu huiduieli. „Reprezentantele Rusiei au fost huiduite din cauza Crimeei şi a Ucrainei. Şi au fost huiduiţi şi cei care dădeau puncte Rusiei. Sigur că nu era vina celor două fete, huiduielile nu erau la adresa lor, ci la adresa comportamentului politic al Rusiei din ultima vreme“, mai spune Cioroianu.

„Stare de şoc şi groază“

Există şi voci care afirmă că desemnarea Conchitei Wurst drept câştigătoare a concursului Eurovision s-a vrut a fi tocmai o palmă dată ţărilor conservatoare, în special Rusiei. „Evident că pentru propovăduitorii valorilor tradiţionale de tip putinist-ortodoxe, care se simt în continuă stare de asediu, simpla admisie a unei concurente precum Conchita îi aruncă în stare de şoc şi groază. Bănuiesc că tactica vizuală «bărboasa» a fost deliberat aleasă pentru a atrage atenţia asupra setului de prejudecăţi cu care operăm la tot pasul“, afirmă Florin Buhuceanu, directorul fundaţiei ACCEPT, organizaţie care militează pentru drepturile minorităţilor sexuale.

„Nu trebuie să le strivim destinul“

Deputatul Remus Cernea, care de un an şi jumătate duce o permanentă luptă în Parlamentul României pentru drepturile comunităţii gay din ţara noastră, ne îndeamnă să privim cu îngăduinţă apariţia unei femei cu barbă pe scena Eurovision: „E un lucru simpatic, e un lucru creativ, e altfel. E foarte bine că apare un astfel de muzician de succes. Calea pe care o deschide el acum o să pară firească peste câţiva ani, când vor mai fi şi alte persoane publice de acelaşi fel.  Ar trebui să înţelegem că unu la un milion de oameni poate fi şi aşa. Dacă aceşti oameni există, nu trebuie să le strivim destinul. Eu aş vrea să se relaxeze şi în România această situaţie. Mentalitatea retrogradă a politicienilor români se aseamănă cu Rusia sau cu ţări care nu sunt democraţii“.

În privinţa atuurilor care au adus-o pe Conchita Wurst în postura de câştigătoare a concursului Eurovision, părerile sunt împărţite. „Cred că acest cântăreţ, care are o voce foarte interesantă, cu elemente de unicitate, a câştigat pe meritul lui artistic“, consideră Remus Cernea.

În schimb, istoricul Adrian Cioroianu este de altă părere: “Nu mă pricep la muzică, dar personal mi-au plăcut mai mult alte piese. Cred că principalul atu al câştigătoarei a fost această minoritate din care vine şi spiritul de toleranţă pe care îl promovează“. 

Concurenţi gay prezenţi în ultimii ani

Multă vreme, faptul că Eurovisionul are foarte mulţi fani gay a fost considerat „scheletul din dulapul organizatorilor“. Astăzi, când lucrurile sunt tot mai corect politice pe an ce trece, asocierea competiţiei muzicale cu un public ce aparţine comunităţii gay nu mai e un secret. Iar reprezentanţii acestei comunităţi au fost prezenţi, pe scenă, la aproape toate ediţiile din ultimii ani.

Cea mai cunscută este Dana International, un transsexual din Israel, care a câştigat concursul în 1998, cu melodia „Diva“. În 2007, alţi doi travestiţi au evoluat pe scena concursului: Drama Queen din Danemarca şi Verka Serduchka (foto), din Ucraina. Cel din urmă s-a clasat chiar pe podium, pe locul  al treilea, datorită look-ului excentric şi piesei cu un puternic mesaj politic. El a interpretat melodia „Dancing Laşa Tumbai“ (o expresie în limba mongolă), dar a pronunţat pe scenă „Russia goodbye” (La revedere, Rusia – n.r). Verka a subliniat astfel dorinţa Ucrainei de a se rupe de influenţa Rusiei.  

Citeşte mai multe despre concursul Eurovision 2014: