Paula Seling şi Andrei Tudor, din juriul Selecţiei Naţionale: „Piesa Lorei e plată, dar mai avea puţin până să fie cea care să reprezinte România la Eurovision“
0
COMPETIŢIE Paula Seling şi Andrei Tudor, membri ai juriului Selecţiei Naţionale Eurovision 2017, au povestit la Adevărul Live detalii din timpul preselecţiilor, de ce Lora s-a retras din show şi ce speranţe au de la viitorul reprezentant la României.
Transparenţa difuzării preselecţiilor
„Adevărul“: Cum vi se pare organizarea Selecţiei Naţionale? Pentru prima dată în istoria participării României la Eurovision, audiţiile s-au desfăşurat live în Studioul 3 al TVR, iar înregistrările sunt difuzate într-o serie de emisiuni zilnice, până sâmbătă. De ce s-a luat această decizie?
Paula Seling: A fost o decizie bună, pentru că de multe ori, ascultând atâtea piese într-un studio, în producţie finală, nu reuşeai să vezi care ar putea fi imperfecţiunile unei interpretări live. În acest caz, când vine interpretul şi cântă piesa acolo, ca şi cum ar fi pe scena Eurovision, reuşeşti să cântăreşti mai bine toate defectele şi toate calităţile unui cântec şi unei prezenţe. Cred că a fost o idee foarte bună, din punctul meu de vedere. În plus, e vorba şi de transparenţă, toţi cei care şi-au dorit să facă parte din această preselecţie, şi subliniez acest lucru, pentru că nu a fost nicio selecţie anterioară, puteau să vină acolo să-i ascultăm. Acest lucru are ca scop de a arăta publicului toate piesele înscrise pentru a se vedea tot ce se întâmplă acolo, pentru a ne vedea pe noi în exerciţiul funcţiunii.
Loteria Eurovision
Reprezentantul va fi ales exclusiv de telespectatori. Este bine, este mai rău?
Paula Seling: E cu dus şi întors. În principiu, e mai bine că alege publicul pentru că e un eşantion mai mare iar subiectivitatea nu mai este la fel de pregnantă. Noi, spre exemplu, putem să analizăm din două sau trei puncte de vedere. Avem în vedere partea tehnică, apoi gusturile şi educaţia muzicală care îşi pun amprenta asupra alegerilor noastre. În momentul în care aleg mai mulţi oameni, atunci poţi să crezi şi poţi să speri că alegerile sunt mai puţin subiective. Totuşi, a alege o piesă uşor de reţinut nu cred că este un criteriu. Aici este cu dus şi întors. Spre exemplu, o piesă aleasă de Europa, în urmă cu ceva ani, „Hard Rock Hallelujah“, nu este neapărat o piesă de Eurovision şi nu cred că a fost neapărat mai bună decât toate celelalte, dar atunci a ales doar publicul. Deci, vedeţi, nu ai de unde să ştii care este rezultatul acestor decizii.
Andrei Tudor: Eurovisionul e o loterie şi e o loterie minunată, dar şi foarte riscantă. Sunt adeptul unei balanţe între public şi un juriu de specialitate. Pentru că publicul este cumva subiectiv în privinţa notorietăţii artistului interpret. E drept că dacă ar participa un artist ca Loredana, de exemplu, şi poate că nu are cea mai bună piesă a carierei ei în acel moment, dar poate că vine un puşti foarte talentat cu o piesă extraordinară pe care nu-l cunoşte nimeni, atunci acel juriu ar trebui să echilibreze lucrurile. Dar anul acesta TVR a dorit ca noi să jurizăm doar semifinala, exclusiv cu juriu, şi să propunem zece piese pe care publicul să le voteze.
Cum vi se par piesele şi concurenţii din acest an?
Andrei Tudor: A fost interesant că practic fiecare concurent a primit un feedback din partea noastră. Faţă de alte ediţii, nu ştiu dacă a fost un nivel extraordinar. E adevărat că pentru Eurovision nu există o reţetă a succesului, totul e subiectiv, iar noi, în calitate de membri ai juriului, ne punem într-un fel amprenta asupra materialului sonor pe care îl ascultă telespectatorii şi pe care îl vor vota în data de 5 martie. A fost dificil pentru că nu a existat o selecţie a pieselor pe care le-am auzit noi şi a trebuit să ascultăm fiecare moment şi unele chiar nu erau de ascultat de patru ori. În mod normal ne-am fi dat seama după 30 de secunde sau mai puţin. E greu să asculţi o piesă de patru ori şi apoi, dacă a fost vreo problem tehnică, să se mai reia. Dar şi asta e important pentru că cineva se înscrie, plăteşte o taxă şi are şansa să fie văzut la televizor.
De ce cred membrii juriului că Lora s-a retras
Ce ne puteţi spune despre retragerea Lorei? Au existat voci care au spus că la baza deciziei ei a stat faptul că juriul a considerat că piesa este foarte potrivită pentru radio, dar mai puţin pentru Eurovision.
Paula Seling: „Euforia“ a fost o piesă care a câştigat Eurovisionul şi a fost difuzată şi la radio foarte intens.
Andrei Tudor: Există, într-adevăr, o afirmaţie a Iulianei Marciuc şi în urma preselecţiei, ea s-a clasat a doua numai din notele date de juriu. În mod normal nu se cunoaşte această ordine, nici măcar noi nu o ştim, dar am înţeles că Lora s-ar fi retras din cauza reticenţei asupra juriului.
FOTO Sever Gheorghe
Sugestii pentru o piesă „plată“
Dar ca muzicieni, credeţi că piesa Lorei avea potenţial să ajungă sus?
Andrei Tudor: Ar fi ajuns în finală, fără doar şi poate, şi apoi era în mâinile publicului. Trebuie să recunosc, eu nu aş fi votat-o ca piesa câştigătoare a Selecţiei Naţionale, în forma în care s-a prezentat la preselecţie. Mi-am permis să sugerez compozitorilor piesei să creeze mici surprize, pentru că eu consider că o piesă de la Eurovision încearcă să spună în 3 minute tot ce poate şi să emoţioneze cumva publicul. Eurovisionul este în continuare un concurs bazat pe muzică care emoţionează. Şi eu am considerat că piesa lor este puţin plată. Ea a cântat minunat, am şi spus acest lucru. Am spus că piesa ei este o lecţie de producţie, pentru că este, şi pentru că mai avea foarte puţin până a fi, din punctul meu de vedere, cea care să reprezinte România la Eurovision. Lora este un artist care, dacă îşi pregăteşte foarte bine un moment, poate reprezenta ţara noastră la Eurovision. E o artistă bună, care cântă foarte bine, e o fată frumoasă şi îi trebuie o piesă foarte bună.
Paula Seling: O piesă pentru Eurovision trebuie să iasă din tiparul pieselor de radio, unde există o repetitivitate. Şi noi ne-am permis, cu foarte multă eleganţă şi diplomaţie, să le dăm anumitor interpreţi nişte sfaturi, nu pentru a-i arăta cu degetul, ci pentru a le oferi şansa de a face anumite modificări, noi am fost acolo să le dăm nişte sugestii pe care speram să le ia ca pe nişte sfaturi constructive, făcute din inimă, cu bunăvoinţă şi cu drag, pentru a îmbunătăţi actul artistic,pentru a lua note mai mari.
Care ar fi un profil al reprezentantului României la Eurovision?
Andrei Tudor: Cred că cel mai important pentru cel sau cea care reprezintă România este stăpânirea de sine, pentru că emoţia de acolo este copleştitoare. Sunt zeci de mii de fani al acestui concurs şi ştiu fiecare cuvânt din piesă, chiar dacă este într-o limbă străină. Cel mai important este ca artistul să ştie să-şi transmită emoţia către public. Ai trei minute în care trebuie să-ţi pui cumva sufletul pe tavă.
„O piesă pentru Eurovision trebuie să iasă din tiparul pieselor de radio“ Paula Seling, membru juriu Selecţia Naţională Eurovision 2017
Emoţiile de pe scena mare Eurovision
Cum se simt emoţiile trăite pe scena de la Eurovision?
Paula Seling: Eu vă spun, fără să mă înţelegeţi greşit, că am avut un stres în plus de fiecare dată când am fost, şi în 2010 şi în 2014, pentru că în 2010 aveam un pasaj foarte greu de realizat, în care atingeam note înalte, şi în 2014 am avut un pasaj pe o respiraţie în urcare, iarăşi o demonstraţie de tehnică vocală, pentru că m-am gândit că dincolo de genul de piesă repetitivă, care să-ţi placă, dar şi să-ţi intre în memorie uşor, m-am gândit să facem şi nişte pasaje pur tehnice, care să iasă în evidenţă, nişte lucruri greu de executat pe care să le înţeleagă şi publicul larg, dar şi specialiştii. Acest pasaj, pe o singură respiraţie, de 22 de secunde, în care urcam-urcam-urcam şi treceam prin mai multe registre şi prin 3 emisii, era greu de executat şi aveam emoţii. Probabil dacă aveam o piesă simplă, într-un registru mai normal, aş fi putut să mă bucur mai mult de fiecare moment şi să fiu mai veselă. Nu se punea problema dacă voi cânta corect, pentru că m-am pregătit foarte bine şi ştiam că acolo unde e obişnuită vocea umană, acolo va fi OK, dar în celelalte zone, dacă aş fi stat în curent, dacă răceam sau orice altceva, puteam să pun în pericol prestaţia.
Andrei Tudor: Urmărind participările României din trecut, am observat că în 2002 Monica Anghel şi Marcel Pavel au cântat impecabil, au avut o mare determinare, au dat tot şi au obţinut prima calificare a României pe locul opt. Apoi a venit Luminiţa Anghel şi a obţinut locul întâi în semifinală şi al treilea în finală, apoi Mihai Trăistariu a avut o performanţă vocală cu lucruri specifice vocii lui, pe o piesă simplă, de Eurovision, şi uşor de reţinut, apoi au venit Paula cu Ovi, tot aşa, cu o performanţă vocală extraordinară şi cu o piesă modernă. Sunt oameni care sunt chiar preocupaţi de aceste detalii, nu iau pur şi simplu o piesă, au succes cu ea la radio şi apoi vor să vină la Eurovision. Nu este acelaşi lucru. Din păcate, în România, poziţia radioului asupra pieselor de la Eurovision este ciudată, au reticenţă asupra ideii de festival şi nu ştiu de ce există acest handicap al ideii de festival în România.
Paula Seling: Îmi amintesc că în 2010, piesa „Play With Fire“ a fost cântată la Radio România. A fost singurul post de radio care a difuzat piesa, iar noi mergeam prin ţară, toată lumea ştia versurile cap-coadă, cânta cu noi, erau nişte reacţii incredibile de fiecare dată când o cântam şi piesă în continuare nu era difuzată la radio şi nu am înţeles niciodată de ce.
Experienţa participării la Eurovision
Ce-l motivează pe un artist să participe la Eurovision?
Paula Seling: În primul rând, este o altă lume. Eu n-am avut ocazia să am aşa un impact asupra publicului şi aşa o trăire cum am avut pe scena Eurovision. Din punct de vedere profesional, te pune foarte mult în valoare prezenţa acolo, pentru că totul este calculat. Pe mine m-a marcat felul în care ei măsurau cu rigla unghiul microfonului ca să-mi pice fix la nivelul buzelor, măsurat cu laser din tavan şi cu rigla. Deci… vă daţi seama că totul era impecabil! Se făceau nişte probe anterioare probelor de scenă şi acolo, odată ce s-a fixat microfonul, backing-ul, instrumentalul, totul rămânea acolo şi suna la fel de fiecare dată.
Andrei Tudor: Şi totul e de o transparenţă fantastică. După fiecare repetiţie te duceau într-un spaţiu foarte frumos amenajat, de cocktail şi acolo îţi ascultai piesa în cele mai impecabile condiţii şi împreună cu specialiştii de la tine din ţară, discutai cu specialiştii lor şi te întrebau „Cum e lumina asta aici? Îţi place? Cum o vrei, mai aproape, mai departe? Cum e sunetul? E bună proporţia vocii?“. E incredibil! O demonstraţie de profesionalism din parte echipei tehnice. Şi mai este un lucru foarte important, pe care lumea nu ştiu de ce îl ocoleşte în România: expunerea fantastică. Se pare că după premiile Oscar, Eurovisionul este cel mai vizionat eveniment artisti din lume.
Legat de piesă de anul trecut, a lui Ovidiu Anton, care ar fi trebuit să participe la Eurovision, credeţi că ar fi avut şanse să se claseze în top 3?
Andrei Tudor: Eu niciodată n-am putut să dau pentru România un pronostic de top 3. Mi-e foarte teamă să fac acest lucru pentru că ţine şi de contextul politic, contează foarte mult nivelul participanţilor. Dacă sunt toate piesele balade, s-ar putea să nu mai iasă în evidenţă sau invers.Cumva e o loterie. Nu ai cum să ştii până în momentul finalei din ţara ta, ce vor face celelalte ţări ca să ştii ce să trimiţi să ieşi în evidenţă. Eu am încercat mereu şi mi-a cam reuşit în general să dau un pronostic pentru primii zece.
Paula Seling: Eu m-am uitat, în general, să văd ce au mai ales unii-alţii, în mare, şi vă promit că până la semifinală o să mă uit la toate piesele alese deja, pentru că îmi iau foarte în serios jobul de a juriza acest concurs şi cred că măcar aşa putem să le mai sugerăm concurenţilor aleşi ce să mai schimbe ca să iasă în evidenţă în contextul european.
Când te întorci de la Eurovision, indiferent de ce loc ocupi, românii te înjură Andrei Tudor, compozitor
De ce nu apreciază românii artiştii de la Eurovision
Luaţi în calcul o nouă participare la Eurovision?
Paula Seling: E greu să-ţi dau răspunsul la această întrebare. În 2010, când am coborât de pe scena Eurovision, am spus că nu cred că mă voi întoarce, dar s-a întâmplat să mă întorc Prefer să nu răspund.
Andrei Tudor: Eu o să răspund. Problema, în România, este că atunci când te întorci de la concurs, indiferent de ce loc ocupi, românii te înjură cumva. Nu ştiu de ce este lumea atât de agresivă la noi şi de ce nu îşi susţin reprezentanţii indiferent de domeniu. Acesta este şi motivul pentru care artiştii au o oarecare doză de reticenţă în a se întoarce la Eurovision.
Paula Seling: Mulţi nu mai riscă. Eu consider că am avut o doză de nebunie când ne-am întors în 2014, dar vă spun din start că atunci când am luat decizia să participăm la preselecţie, am refuzat să mai citesc orice fel de mesaje, nu mă mai uitam pe Facebook, l-am rugat pe soţul meu să se ocupe, pentru că nu ai energie să o consumi pe vorbe şi nu ai energie să laşi lumea să te influenţeze sau să te coboare. Asta îi sfătuiesc şi pe concurenţii de acum. Pentru că oamenii sunt foarte pasionaţi şi foarte implicaţi în acest concurs şi dacă au un preferat şi nu eşti tu, iar tu citeşti asta, lucrul ăsta te coboară. De cealaltă parte, dacă toată lumea spune că eşti formidabil, rişti să cazi într-o autosuficienţă şi oricum nu te ajută să citeşti nişte mesaje, nici cele care îţi dau în cap, nici cele care te ridică în slăvi. Sau, cel puţin, la mine aşa funcţionează. Sunt genul de persoană ambiţioasă care are nevoie de lupta cu sine pentru a fi mai bună. Şi atunci, nu ai nevoie de alte energii din jur care să te urce sau să te coboare. Ai nevoie de pregătirea ta. Vreau să vă amintesc că duminică seara, începând cu ora 20.00, la TVR 2, se anunţă cei 15 semifinalişti. Deci duminică seara nu aveţi program, veţi fi pe TVR 2 (Râde). E important!
„Îmi doresc ca România să fie în top 10 la Eurovision, asta mi se pare un adevărat câştig“
Ce aşteptări aveţi de la Eurovision 2017, per total?
Paula Seling: Nu ştim la ce să ne aşteptăm de la acest concurs, cred că cine va reprezenta România ar trebui să-şi dorească, în primul rând, să aibă un moment care să ne facă pe noi ceilalţi, care ne uităm la televizor, să zicem: „Da, domnule! Indiferent ce loc ocupăm la Eurovizion va fi super!“ Cred că de aici în colo cum va vrea Cel de Sus aşa se va întâmpla, pentru că eu cu scopul ăsta am mers. Scopul este ca românii să fie mândri de noi şi dacă am reuşit asta, atunci jos pălăria! Şi pentru asta ei trebuie să-şi dea seama că nu-şi mai aparţin în perioada asta. Ei sunt ai noştri (Râde), iar responsabilitatea este atât de mare că nu mai ai cum să te duci să mai mănânci o îngheţată, pentru că asta pune în pericol vocea şi aşa mai departe. Trebuie să fii foarte atent.
Andrei Tudor: Eu îmi doresc ca România să fie în top zece la Eurovision. Asta mi se pare un adevărat câştig pentru România şi, într-adevăr, acolo sunt consideraţi câştigători cei care rămân în primii zece. Financiar nu este nicio diferenţă. Producătorii tuturor pieselor care intră pe compilaţia Eurovision primesc o anumită sumă de bani, în jur de 3.000 şi ceva de euro, şi piesa câştigătoare primeşte dublul acestei sume. În rest, toate piesele sunt tratate în mod egal. Aşa că un câştig pentru România ar fi să fie în primii zece şi să dea Dumnezeu ca cel care va câştiga să fie şi pe placul publicului şi pe placul specialiştilor, pentru că la Eurovision se votează şi de către specialişti şi de către public.
Se încarcă comentariile...
