VIDEO Traian Băsescu are o campanie „cu cântec“, dar fără imn electoral

Tricourile albastre par să fi devenit în ultimele două săptămâni simbolul preşedintelui suspendat Traian Băsescu. Într-o campanie „cu cântec“, acesta nu are însă un imn electoral.

Evenimentele precipitate care au condus la suspendarea sa, l-au luat prin surprindere le Traian Băsescu, deşi nu e prima oară când se confruntă cu această situaţie. La prima sa suspendare din funcţie, în 2007, preşedintele pare să se fi repliat mai repede şi a ales aproape ad-hoc o piesă electorală, „Imnul golanilor“, interpretat de Cristian Paţurcă şi devenit celebră la începutul anilor ’90, în Piaţa Universităţii.
În 2007, versurile „Mai bine haimana, decât trădator / Mai bine huligan, decât dictator / Mai bine golan, decât activist / Mai bine mort, decat comunist“ au avut un impact puternic asupra electoratului, ca de altfel şi piesa aleasă pentru campania electorală din 2004, „România, trezeşte-te!“ (interpretată de 1 Q Sapro). Acum, însă, într-o campanie electorală „cu cântec“, în care alegătorii ba sunt îndemnaţi să meargă la vot, ba să boicoteze referendumul, preşedintele suspendat are ca trademark doar tricourile albastre.

Muzica în ton cu mesajul electoral

În spatele unei campanii electorale stau ani de muncă, strategii complicate şi echipe uriaşe de voluntari, coordonate de genii în PR. Astfel, un imn electoral care să adune chintesenţa platformei unui candidat este o condiţie sine qua non într-o campanie electorală. De la Barack Obama la Nicolas Sarkozy, marile figuri politice au mizat nu doar pe un mesaj puternic pentru a câştiga voturi, ci şi pe o muzică... în ton.

În 2008, la prima sa candidatură, Preşedintele SUA, Barack Obama, a avut un adevărat playlist de campanie, care a inclus melodii ale unor artişti cunoscuţi, de la Stevie Wonder („Signed, Sealed, Delivered I’m Yours“) şi Aretha Franklin („Think“), la U2 („City of Blinding Lights“) şi Bruce Springsteen („The Rising“). Obama a avut o strategie inteligentă şi a folosit piesele în funcţie de statul în care se afla. Însă, pentru întreaga campanie el a folosit cântecul „Yes We Can“ („Da, noi putem“ – n.r.) interpretat de liderul trupei Black Eyed Peas, will.i.am. 

Artişti celebri şi piese de Oscar

Iubitor de muzică şi în viaţa privată, Preşedintele SUA are şi în campania din acest an o listă bogată de piese cu mesaj puternic, interpretate de artişti celebri: Arcade Fire („We Used to Wait“), U2 („Even Better Than the Real Thing“), Bruce Springsteen („We Take Care of Our Own“), Earth Wind & Fire („Got to Get You Into My Life“), No Doubt („Different People“), Ricky Martin/ Joss Stone duet („The Best Thing About Me Is You“).
În tot acest timp, Mitt Romney, candidatul republican la prezidenţialele din SUA, mizează pe cântecul „Born Free“ (Născut liber – n.r.), al lui Kid Rock, asta după ce a avut câteva probleme pentru că a folosit unele piese fără a avea acordul autorilor.
Un alt hit - „Jai Ho“, din coloana sonoră a filmului de Oscar „Vagabondul milionar/Slumdog Millionaire“  a fost alegerea Partidului Congresului din India în campania electorală din 2009.  Partidul a cumpărat drepturile exclusive asupra cântecului „Jai Ho“ (interpretat şi de Pussycat Dolls), compus de A. R. Rahman (un muzician indian supranumit Mozart din Madras).
Fostul preşedinte al Franţei, Nicolas Sarkozy, care a pierdut alegerile din acest an în faţa lui Francois Hollande, anunţa la începutul lui 2012 tema muzicală a campaniei sale. Sarkozy nu a mizat pe un hit, ci a preferat o compoziţie mai „gravă“, fără versuri, coloana sonoră din serialul TV „Une femme d’honneur“.
 

Şi muzica se joacă „murdar“

Aşa cum se întâmplă în campaniile electorale, unii candidaţii – sau cei din stafful lor –, au jucat „murdar“. În 2005, Angela Merkel, candidata la funcţia de cancelar din partea Partidului Social Democrat din Germania, a folosit în campanie hitul „Angie“ (1973) al trupei Rolling Stones, fără a avea acordul muzicienilor britanici. Potrivit guardian.co.uk, veteranii rock’n’roll-ului au fost „surprinşi şi dezamăgiţi“. „Ne-a şocat faptul că nimeni din acest partid nu ne-a cerut nimeni permisiunea pentru a folosi această melodie. Dacă ne-ar fi cerut-o, răspunsul ar fi fost nu“, a declarat un reprezentant el trupei.
În România, trupa Vunk a trecut printr-o situaţie similară, când formaţiunea USL a folosit melodia „Vreau o ţară ca afară“ la un eveniment cu caracter electoral, fără ca muzicienii să-şi fi dat acordul. „Nu pot să rămân indiferent la faptul că ieri, într-un miting politic cu caracter eletcoral 100%, organizatorii au folosit piesa noastră, «Vreau o ţară ca afară», împreună cu încă vreo două hituri internaţionale, ca mesaje mobilizatoare pentru participanţi. Scriu această postare ca să menţionez că noi nu am fost întrebaţi dacă ne dăm acordul pentru acest lucru, iar asta nu este deloc «ca afară». Nu o să ne dăm niciodată acordul pentru folosirea acestui cântec în nicio asociere cu vreun partid politic, oricare ar fi el“, a scris liderul trupei, Cornel Ilie, pe blogul său.