ANALIZĂ Câştigător de talent show, caut succes

Cu puţine contraexemple, cei care au câştigat, de-a lungul timpului, concursuri de talente mai mult sau mai puţin importante din România, au dispărut din peisaj la fel de repede precum au apărut.

Cel de-al patrulea sezon „Românii au talent“ va reveni pe micile ecrane la jumătatea lunii februarie. Dacă cei trei câştigători ai ediţiilor precedente, Adrian Ţuţu, Cristian Gog şi Bruno Icobeţ, şi-au valorificat, fie şi în parte, şansa oferită, nu acelaşi lucru se poate spune despre alţi câştigători ai unor talent-show-uri din România.

„Concursurile de talente aduc imense posibilităţi de promovare“, spunea Paula Seling pe vremea când era mentor al emisiunii „X Factor“. „Aceste show-uri sunt benefice pentru că se creează o piaţă muzicală variată“, declara şi Loredana, antrenor la „Vocea României“. Dar, oare, ce fel de impact au aceste emisiuni şi ce oportunităţi au câştigătorii lor?

Alex Velea, câştigător de talent show care a confirmat FOTO Mediafax/Alexandru Hreniuc

Dacă pe vremea „Şcolii Vedetelor“, format creat de Titus Munteanu, vedetele erau formate exclusiv pe baza talentului lor şi nu a mediatizării intense, chiar şi mai devreme de atât, în cadrul emisiunii „Steaua fără nume“, în timpul „epocii de aur“, probele nu testau exclusiv talentul muzical, ci existau, printre altele, probe de dicţie, de dans sau de actorie. Astfel, din galaxia nesfârşită a aspiranţilor au fost lansate stele precum Corina Chiriac, Margareta Pâslaru, Stela Enache, Oana Sârbu sau Loredana Groza, iar în cazul „Şcoala Vedetelor“ nume precum Adrian Despot (Viţa de Vie), Călin Geambaşu, Călin Goia, solistul trupei Voltaj, Gianina Corondan, Mălina Olinescu, Nadine, Diana Munteanu, Kitty Cepraga, sau Mihaela Cernea, Mihaela Florea, Vlad Cernea şi Florin Cojocaru, adică trupa Class.

În prezent lucrurile nu mai stau la fel, iar mediatizarea, cazurile sociale ale concurenţilor precum şi preferinţele publicului care votează au devenit factori decisivi.

Renume trecător

Moda talent-show-urilor a început odată cu „Alege A.S.I.A.“, în 2002, atunci când Pro TV a încercat să găsească o nouă membră, potrivită trupei, imediat după plecarea Alexandrei Potora. La finalul a patru săptămâni de cantonament, la Palatul Ştirbei, Alina Crişan a fost desemnată câştigătoare. Un an mai târziu, postul din bulevardul Pache Protopopescu a importat show-ul „Popstars“, în urma căruia, la capătul unui singur sezon, au fost lansate trupele Bliss şi Cocktail.

„Când am fost la «Popstars», unde m-am ocupat de pregătirea concurenţilor, au fost acolo nişte copii, Jorge printre ei. Dar şi un cvartet de băieţi (n.r. - ansamblu instrumental sau vocal compus din patru solişti, care interpretează o compoziţie muzicală destinată unei asemenea formaţii) care se chema Bliss. Au cântat foarte bine, au prins, au făcut un CD şi au plecat acasă pentru că, probabil, nu au fost solicitaţi. La noi funcţionează să chemi două fete care arată bine decât patru băieţi care cântă senzaţional. Era singurul cvartet vocal bărbătesc de la noi, care cânta şi arăta bine“, îşi aminteşte compozitorul Marius Ţeicu.

Într-o ţară a telenovelelor şi a lacrimilor în direct, aceste show-uri sunt regizate şi nu se bazează pe promovarea valorii, ci pe cazuri sociale care pot să fie dramatizate. Probabil că televiziunile încearcă să-şi acopere găuri cu aceste show-uri, din lipsa de publicitate Vasile Dâncu, sociolog

Prima TV a contracarat în acelaşi an, 2003, cu reality-show-ul „Star Factory“, câştigătorul primei ediţii fiind Alex Velea, pe atunci în vârstă de 19 ani. Acesta este unul dintre puţinii care au confirmat ulterior şi este, în prezent, unul dintre cei mai bine cotaţi artişti din noua generaţie. Peste trei ani, acelaşi post de televiziune lansa „Megastar“ care l-a dat pe Cătălin Josan drept câştigător, şi el unul dintre cei care reuşesc să se menţină în atenţia publicului. Basarabeanul a fost primul artist care a semnat cu casa de discuri Universal, după care a scos primul album, „Megastart“, fiind, ulterior, prezent şi la selecţii naţionale ale concursului Eurovision.

Următoarele două sezoane au fost câştigate de Andrei Găluţ şi trupa Buzz, însă au intrat rapid într-un con de umbră. De altfel, Andrei Găluţ a fost nevoit să se angajeze într-o companie multinaţională pentru a se întreţine.

Industria emoţiilor şi a lacrimilor

În 2010, febra talent-show-urilor a cuprins România odată cu lansarea a trei importante emisiuni de profil: „Românii au talent“, „Vocea României“ şi „X Factor“. În urma lor, câţiva oameni au trecut de la anonimat direct în lumina reflectoarelor, însă imediat ce acestea au fost stinse, aura concurenţilor a pălit cu rapiditate.

„Într-o ţară a telenovelelor şi a lacrimilor în direct, aceste show-uri sunt regizate şi nu se bazează pe promovarea valorii, ci pe cazuri sociale care pot să fie dramatizate în aşa fel încât să se scoată foarte mulţi bani. Probabil că televiziunile încearcă să-şi acopere găuri cu aceste show-uri, din lipsa de publicitate. Nu ne aşteptăm la rezultate artistice prea curând“, este de părere sociologul Vasile Dâncu.

Alina Crişan, câştigătoare a show-ului „Alege A.S.I.A.” FOTO Maxim

Mai mult, sociologul spune că acest gen de concursuri nu prezintă reale şanse de afirmare pentru câştigători din moment ce sunt doar un produs al industriei de divertisment care îşi are originile în societatea de consum. „Suntem într-o societate de consum, arta moare sau se predă“, arată Dâncu, subliniind „manipularea prin gândire pozitivă“ şi „partea mercantilă“ a business-ului, dar fără să nege importanţa emisiunilor. „Sunt nişte produse de excepţie, după părerea mea. Se vede aici, de exemplu, şcoala lui Adrian Sârbu, un regizor mare din punctul ăsta de vedere. Cu toţii au învăţat de la el cum se face un show de genul acesta“, mai spune specialistul.

Cântăreţ, actor şi sportiv

Pe de altă parte, Marius Ţeicu arată că succesul efemer concurenţilor nu este ceva nou şi că acest lucru s-a întâmplat şi în ultimul deceniu la Festivalul de la Mamaia. „Apare un artist, câştigă, după care nu se mai aude nimic de el. Înainte, Festivalul de la Mamaia lansa o serie întreagă de artişti. Pentru că noi, compozitorii, care eram din aceeaşi generaţie, îi sprijineam şi îi solicitam. Acum, cei care sunt băgaţi în showbiz au alte criterii de selecţie“, mai spune compozitorul.

Mai mult, Ţeicu dă vina pe casele de producţie care nu mai investesc atât de mult în cariera unui cântăreţ începător şi care au rupt „legăturile fireşti, emulaţia, dintre artist şi compozitor“. „«Îmi place cântăreţul, mă duc la el, îi scriu o piesă, îl trimit în concurs şi merge mai departe». Şi după aia îi scriu piese în continuare şi ajung la o lansare. Dacă laşi lucrurile în voia sorţii nu se va întâmpla nimic. Casele de producţie, impresarii şi nu în ultimul rând compozitorii trebuie să creadă în artişti. Dacă nu sunt luaţi de mână se întorc de acolo de unde au plecat“, completează compozitorul.

De aceeaşi părere este şi Vasile Dâncu care spune că artistul are nevoie de o echipă pentru a-l susţine. Chiar şi aşa, un cântăreţ, pentru a putea supravieţui pe piaţa media, trebuie să joace nu doar rolul de muzician, ci şi de actor sau de sportiv. „Cel care face o piesă trebuie să fie şi un foarte bun actor, să aibă o echipă bună, să fie un foarte bun comerciant. Şi să aibă rezistenţă, să fie un bun sportiv, pentru că o lansare îl solicită foarte mult. Arta se produce în piaţă şi în mijlocul oamenilor“, încheie Dâncu.

În acelaşi timp, Cătălin Muraru, A&R (n.r. - Artist and Repertoire) manager din partea Roton, atrage atenţia asupra unui aspect foarte important. Acesta spune că, în cazul show-urilor cum ar fi „Vocea României“ sau „X Factor“ există deja un contract semnat cu o anume casă de discuri care are obligaţia de a-l susţine pe câştigător. În mod normal, procesul de lansare a unui artist nou pe piaţa muzicală este destul de complex, după cum explică Muraru. După ce, în jurul unei mese rotunde, au fost adunaţi mai mulţi specialişti în domeniu care sesizează potenţialul unui artist, acesta este invitat pentru a i se propune o înţelegere, ca mai apoi casa de producţie să-i propună demo-uri cântăreţului, obţinute în urma unui acord cu un studio de producţie muzicală.

Producţia TV caută nişte calităţi la concurenţi, în timp ce noi (n.r. - casa de discuri) căutam o implicare de perspectivă, de ani de zile. Ei îşi doresc aplauze, în timp ce noi suntem pregătiţi să construim «à la longue» Cătălin Muraru, A&R manager Roton

Piaţa radio, marele examen

Cătălin Muraru arătă că drumul unui artist nou este unul de succes în măsura în care colaborarea este vizată pe termeni de ani de zile şi nu de moment. „În funcţie de toţi cei implicaţi, acest drum este perfectibil, precum se pot face şi greşeli. Şi greşelile acestea costă. E foarte adevărat. Dar, la fel de adevărat este şi faptul că telespectatorul sau producţia TV caută nişte calităţi la concurenţi, în timp ce noi căutam altele pentru că urmărim o implicare de perspectivă, de ani de zile. Ei îşi doresc un rezulat imediat, îşi doresc aplauze. În timp ce noi suntem pregătiţi să construim «à la longue»“, spune Muraru.

Totodată, testul suprem pentru un cântăreţ pare să fie piaţa radio, cea care va impune sau nu nou-venitul. În funcţie de aprecierea audientei, piesa poate să recomande un artist. „E cel mai serios criteriu de selecţie. Radioul apreciază, în funcţie de format, dacă piesa i se potriveşte sau nu. Acesta este cel mai mare examen pentru o piesă. Neavând încă o imagine, prima piesă a artistului este foarte importantă şi îl recomandă. De aceea, piesa trebuie să fie foarte puternică“, atenţionează Cătălin Muraru.

Adrian Ţuţu, Cătălin Josan şi Andrei Leonte

Ce fac câştigătorii talent-show-urilor

Nume precum Adrian Ţuţu, Julie Mayaya, Andrei Leonte sau Alex Velea au devenit peste noapte vedete ale industriei de divertisment din România. Chiar şi aşa nu toţi au profitat de acest atu. În urma show-ului „Alege A.S.I.A.“, pe lângă Alina Crişan, la liman au mai ieşit două trupe: Heaven şi Pops. Proiectul Pops, format din Aylin Cadîr, Minola Szikszai, Diana Bişinicu şi Tina Geru, s-a destrămat după patru ani, în timp ce trupa Heaven încă activează pe piaţa muzicală. Aylin s-a îndreptat spre actorie, însă recent a revenit pe scena muzicii, Minola a dispărut complet câţiva ani, dar a lansat şi ea recent o melodie, Diana s-a lansat în afaceri, iar Tina a participat de câteva ori la selecţia naţională Eurovision.

În urma „Popstars“, aşa cum amintea şi Marius Ţeicu, s-au lansat două trupe Cocktail şi Bliss, care au dispărut la fel de repede cum au apărut. George Papagheorghe, fost component Cocktail, a devenit, acum, cunoscut sub numele de scenă Jorge, iar Doru Todoruţ, ex-Bliss, face parte din trupa DeepCentral.

Cheeky Girs, gemenele Gabriela şi Monica Irimia, s-au lansat în cadrul talent show-ului britanic „Popstars: The Rivals”

În 2011, Adrian Ţuţu câştiga prima ediţie „Românii au talent“ şi îl învingea pe Narcis Iustin Ianău, cu piese personale care aveau ca temă dragostea pentru părinţi sau mândria de a fi român, dar şi cu un puternic caz social. Acesta a promovat o gamă de chips-uri şi recent a lansat şi un videoclip. Mentalistul Cristian Gog, câştigător al aceleiaşi emisiuni, a început să vândă linguri îndoite, Ştefan Stan, prima „Voce a României“, a lansat un album, „Povestea mea“, a ajuns gazda show-ului „Killer Karaoke“, de la Prima TV, însă a devenit mult mai cunoscut odată cu mediatizarea intensă a poveştii de dragoste cu Andreea Mantea. Andrei Leonte, care a câştigat prima ediţie „X Factor“, a folosit banii pentru scopuri personale, în timp ce Tudor Turcu, al doilea câştigător, şi-a lansat primul videoclip la un an de la încheierea emisiunii.

Julie Mayaya, câştigătoarea celui de-ai doilea sezon al emisiunii „Vocea României“, nu şi-a valorificat potenţialul

Norocul vine de peste graniţă

Mirajul succesului cucerit peste noapte a făcut ca mulţi alţi români să opteze pentru varianta internaţională a concursurilor de talente. Gabriela şi Monica Irimia, cunoscte acum drept Cheeky Girls, au deschis această cale prin participarea la emisiunea „Popstars: The Rivals“, în 2002. La finalul show-ului au semnat cu o casă de discuri din Marea Britanie şi au lansat „The Cheeky Song (Touch My Bum)“, melodie ce a fost catalogată drept cea mai proastă melodie pop din toate timpurile, într-un sondaj efectuat de Channel 4. În ciuda acestui lucru, „The Cheeky Song“ a fost vândută în 1,2 milioane de exemplare la nivel mondial.

Costel Busuioc, câştigător al emisiunii „Hijos de Babel”, a dispărut din industria muzicală după doar două albume lansate

În 2008, Costel Busuioc, plecat în Spania pentru a-şi întreţine familia şi un fin iubitor de muzică de operă, a ieşit câştigător în concursul „Hijos de Babel“, apoi a semant un contrat cu Sony Music, dar după două albume lansate a dispărut din muzică. Românul Razy Gogonea a impresionat, în 2011, membrii juriului „Britains’s Got Talent“ în timp ce îl imita pe Neo, din filmul „Matrix“.