ANALIZĂ Unde au greşit şi unde au câştigat televiziunile în 2016

0
Publicat:
Ultima actualizare:
„iUmor“, „Supravieţuitorul“ şi „Ziua în care mi s-a scris destinul“ sunt trei producţii de pe TV care au adunat cei mai mulţi telespectatori FOTO Colaj Adevărul
„iUmor“, „Supravieţuitorul“ şi „Ziua în care mi s-a scris destinul“ sunt trei producţii de pe TV care au adunat cei mai mulţi telespectatori FOTO Colaj Adevărul

Pro TV, Antena 1 şi Kanal D au fost principalii jucători pe piaţa TV în anul 2016, fiecare având plusuri şi minusuri cu care au urcat sau coborât în audienţe. Cu un format mare care nu a prins la români, cu emisiuni consacrate care au ridicat Antena 1 şi cu serialele turceşti prezente pe micile ecrane, piaţa TV a avut multe de oferit.

Anul 2016 se apropie de final, iar televiziunile generaliste şi nu numai din România se pregătesc să încheie producţii care au marcat ultima perioadă. Fie că vorbim de surprize plăcute sau mai puţin plăcute, televiziunile au încercat să-şi atragă telespectatori aducând în prim-plan producţii cu potenţial sau care erau poziţionate în postura de câştig încă dinainte de începere. Astfel, lupta s-a dat în trioul Pro TV - Antena1 - Kanal D, fiecare aruncând în faţă ce a considerat mai bun. Pentru fiecare în parte, analistul media Iulian Comănescu a punctat plusurile şi minusurile, oferind explicaţii pentru ridicarea sau coborârea posturilor în audienţe.

Plusuri şi minusuri pentru Pro TV, Antena 1 şi Kanal D 

„Pro TV are ca plus faptul că şi-a păstrat în general poziţia de lider cu costuri mai mici şi deci profitul cerut imperativ de acţionarul principal, Time-Warner. Adică este un business fără probleme. Antena 1, care a lansat numeroase formate noi în ultimele sezoane, pare serios preocupată de divertisment, şi nu de politică, şi a început să ameninţe şi să depăşească pe alocuri Pro TV, mai ales când acesta dă kixuri ca «Supravieţuitorul». Kanal D a făcut profit în 2015 - şi poate va face şi în 2016 -, devenind un jucător rentabil pe o piaţă pe care nici eu, nici alţii nu vedeam mai mult de două grupuri media dominante“, începe Comănescu.

Pentru fiecare dintre cele trei posturi, analistul media identifică o serie de aspecte nefavorabile, care au dăunat reuşitei fiecăruia. „Dacă e să vorbim de minusuri, «Supravieţuitorul» sare-n ochi din prima. Pro TV a mai avut un minus mare pe comunicare, fiindcă PR-ul strălucitor din epoca Sârbu a fost înlocuit de ceva ce pur şi simplu nu a funcţionat - deşi am înţeles că au fost din nou schimbări. Antena 1, în ciuda rezultatelor bune, nu a dat încă vreo lovitură de proporţii cu propria grilă, de felul unui program care să rupă ratingurile, aşa cum era în epoca Lazarov «Din dragoste», de exemplu. În plus, nu şi-a rezolvat problema «Observatorului», un jurnal în acelaşi timp epigonic faţă de Pro TV şi prost produs, care trage în jos prime-time-ul (n.r. - inteval orar de maximă audienţă, cuprins între orele 19:00 şi 23:00) ca prim segment al lui şi deci scade potenţialul de leadership al divertismentului de după, în care s-au investit mult mai multe eforturi cu sens. În fine, Kanal D are o problemă de brand, fiindcă identitatea balcanică-estică pe care a găsit-o raportat la public e problematică din punctul de vedere al advertiserilor, mai puţin dispuşi să investească într-un post cu o percepţie de felul ăsta, chiar şi atunci când datele demografice de la Kantar spun că publicul postului turcesc nu e nici mai bun, nici mai rău decât altele. Kanal D e oricum singur pe o piaţă pe care Antena Group (+ Antena 3) şi Pro TV (compania, cu toate televiziunile sale) generează share-uri de grup de 18 - 22%, ceea ce îl privează de sinergii“, evidenţiază el.

Umorul de calitate, prea puţin exploatat 

Per total, privind cele trei posturi TV, Comănescu arată minusuri comune. „În primul rând, e vorba de lipsa unei emisiuni de umor de calitate. Divertisul, prin cei doi succesori ai lui, Serviciul Român de Comedie şi Distractis, nu mai e prezent în nicio grilă, iUmor nu mi se pare că se ridică la nivelul acestuia deşi a făcut rating, Vacanţa Mare apare şi dispare pe la Kanal D în diferite formule lipsite de cine ştie ce impact, Mihai Bendeac e, cum îl ştim, inconstant“, crede el. De altfel, analistul crede cu tărie „că umorul ar putea fi o miză majoră, pentru cineva care ar şti să investească resurse şi marketing într-un format creat în jurul unui Toni Grecu sau Florin Călinescu. Refuz să cred că publicul care se distra pe vremuri la «Chestiunea zilei», varianta «pilulă», sau «Animat Planet» a dispărut pur şi simplu şi astăzi la televizor se strâng doar oameni care caută glume de toaletă şi şuturi în fund. Probabil acest public e acolo fiindcă asta oferă posturile TV din România“, susţine el.

Pe aceeaşi linie, Comănescu mai indentifică un minus: serialele de ficţiune, „unde «Las fierbinţi» e în continuare aproape singur, deşi «Atletico Textila» a reuşit să supravieţuiască mai mult de un sezon. Vom avea în continuare un prime-time cu câte o singură emisiune de două ore în loc de 45 de minute, ca «Supravieţuitorul» - aici menţionez duratele din România şi SUA“, spunea Iulian Comănescu. 

Antena 1, aproape de Pro TV 

În ultimele luni, Antena 1 s-a ridicat în mod constant în audienţe cu emisiuni precum „iUmor“ şi „Chefi la cuţite. În acest context, cum arată viitorul postului TV pentru 2017? „Presupun că şi «iUmor», şi «Chefi» vor continua, fiindcă sunt la începutul ciclului de viaţă şi au dat rezultate. Nu ştiu cât de aproape e «Chefi la cuţite» de «Game of Chefs», dar în cazul «iUmor» diferenţa faţă de formatul originar, «Last Comic Standing», e mare. Putem presupune că Antena 1 adaptează destul de substanţial reţete internaţionale şi avem două exemple în care o face cu succes. Asta, când nu pune pe ecran formate originale care funcţionează, ca «Ham Talent». S-ar putea să începem să vorbim de un anumit gen de know-how“, arată acesta. 

chefi la cutite antena 1

FOTO Antena 1 

Pe de altă pate, Pro TV a dezamăgit cu emisiunea „Supravieţuitorul“, un format TV grandios, dar care nu a prins în rândul publicului român. Iulian Comănescu spune că eşecul unui format nu ar putea să destabilizeze o televiziune de la un sezon la altul. „Pe termen mai lung însă, cu o Antena 1 care produce lucruri competitive, Pro TV are motive să-şi facă griji. Cum spuneam în altă parte, marea problemă, în cazul «Supravieţuitorul», nu e cu Pro TV, ci cu întreaga piaţă. Faptul că liderul a încercat şi a ratat un show major va descuraja inovaţiile, pe o piaţă oricum conservatoare. Mi-e teamă de o epocă în care talent show-urile vor fi înlocuite de formate pentru televiziuni de mâna a doua, difuzate la noi pe cele de top. «Lecţii de viaţă», care a ratat şi a fost exilată în daytime, e un exemplu“, arată Comănescu. 

dragos bucurenci foto pro tv

FOTO Pro TV 

Kanal D a încheiat epoca Măruţă - Gherghe 

Kanal D, aşa cum se întâmplă de o bună perioadă de vreme, a stat în coada celor două mari posturi generaliste, reuşind chiar să le devanseze în audienţe cu producţiile turceşti pe care le-a difuzat. „Soap-urile sau supersoap-urile turceşti sunt hituri pe întregul teritoriu al fostului Imperiu Otoman, deci nu trebuie să ne mire“, subliniază Comănescu. Un element important adus de Kanal D, care a contribuit la succesul postului turcesc, a fost modificarea făcută în grilă care a făcut să se încheie o epocă în acces-time-ul (n.r. - perioada de dinainte de primetime) posturilor. „Teo, mutată mai devreme, a devenit lider după ce l-a tras pe Măruţă după ea sau «Bravo, ai stil», care e şi el o schimbare faţă de vechiul access Teo - Măruţă - Gherghe. Să zicem că «Bravo, ai stil» şi «Ce spun românii» de pe Pro TV au curmat în sine epoca Măruţă - Gherghe, în care la ora 17.00 televiziunile scurgeau ceara din urechile invitaţilor în ochii telespectatorilor - merită consemnat acest fapt, oricât de puţin stil are «Bravo, ai stil» şi oricât de simpluţă şi nouăzecistă e «Ce spun românii»“, arată analistul. 

teo show foto kanal d

FOTO Kanal D 

România TV exploatează formula „Elodia“ 

Pe palierul televiziunilor de ştiri, România TV s-a remarcat după ce a depăşit Antena 3 în audienţe. Această reuşită se datorează unei formule folosite în trecut de Dan Diaconescu, în timp ce Antena 3 a apelat la alte metode de a atrage publicul. „România TV a trecut pe primul loc fiindcă a găsit-o, în fine, pe Elodia cea pe care-o pierduse acum nişte ani Dan Diaconescu cu OTV-ul lui. Antena 3 se ocupă, de bine, de rău, cu politica, chiar dacă a devenit mama teoriilor conspiraţiei în segmentele de talk-show. Despre România TV n-ai putea spune exact cu ce se ocupă, fiindcă discursul de-acolo e atât de ficţionalizat, încât nu mai prea are legătură cu nimic. De ce funcţionează aşa ceva? România e o ţară alfabetizată mai recent decât altele, în care snoava de şezătoare şi alte forme de folclor au fost înlocuite de Găina cu pui vii a lui Cristoiu, după care au venit Diaconescu şi diferiţi alţii. Presa de peste tot mai publică şi fonfleuri, dar genul de fabulos de sorginte rurală/orală în care încă ne bălăcim e mai puternic decât aiurea. Presupun că ne interesează mai puţin ce e adevărat cât ce e impresionant, altfel ne-am uita toţi la Digi24“, evidenţiază Iulian Comănescu.

Cum arată viitorul televiziunilor în 2017 

Privind spre anul de vine, Iulian Comănescu spune că „există un trend de creştere uşoară pe piaţa de publicitate, cu câteva procente anual“. „Conform estimărilor, 2016 va fi mai bun decât 2015, mai ales că include şi două campanii electorale - care nu se vor prea vedea în sumele monitorizate de agenţii, fiindcă banii circulă uneori prin firme altele decât cele deţinătoare de licenţă şi-aşa mai departe. În cazul în care cheltuielile pe TV vor creşte cu 5-10% în 2017, n-o să vedem totuşi revoluţii de conţinut - dacă ne gândim la efectul «Supravieţuitorul», show major şi tip relativ nou de reality (pentru România), care n-a funcţionat“, spune el.

Analistul spune că se aşteaptă ca televiziunile de ştiri să scadă în 2017, dar nu neapărat în ratinguri, ci ca percepţie de canal dominant de propagandă. „În acest sens, punctul de inflexiune a fost la prezidenţialele din 2014, când s-a văzut că Antena 3 nu poate să scoată pe nimeni - sau cel puţin, nu pe Ponta - preşedinte, în ciuda potenţialului malefic pe care i-l afirmase în mod repetat fostul PDL, în frunte cu Traian Băsescu şi Elena Udrea. Avem un nou-venit în politică, USR, care nu pe televiziuni mizează pentru diseminarea mesajului, ci, poate chiar prea mult, pe Facebook. Şi asta va conta, fiindcă şi partidele se imită unele pe altele în comunicare, la fel ca televiziunile. Or fără partide, televiziunile de ştiri - cu excepţia Digi 24, care e un fel de operaţiune non-profit a unui owner extrem de bogat raportat la restul pieţei - nu sunt nimic. Epoca pre-2009 în care Sorin Ovidiu Vîntu îşi dorea un succes de stimă cu Realitatea TV iar familia Voiculescu punea pe cablu o Antena 3 iniţial neutră s-a încheiat de mult“, zice el.

Nu în ultimul rând, analistul media nu uită să menţioneze TVR şi să ridice chestiuni cu privire la viitorul său. „Dacă legea celor 102 pomeni electorale a lui Dragnea rămâne în picioare, televiziunea publică va fi privată de trei sferturi dintre cele 100-110 milioane de euro pe care le are anual, adică banii din abonamente, şterşi de Dragnea dintr-un foc. Dacă următorul guvern va fi PSD, el va fi foarte tentat să înlocuiască cele 70 de milioane care se fac acum din taxe printr-o subvenţie guvernamentală, iar asta va ataşa şi mai tare televiziunea publică de politic. Deja PSD deţine poziţia numărul unu în TVR, prin preşedintele-director general, Irina Radu. Aceasta riscă să ajungă un fel de Brucan de la Scânteia anilor '50, prin acest gen de modificare. Sunt doi de «dacă» în acest scenariu, dar să nu uităm că nici despre legea lui Dragnea nu s-a crezut că va ajunge la promulgare“, încheie Iulian Comănescu. 

TV



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite