INTERVIU Russell Hornsby, starul serialului „Lincoln: Colecţionarul de oase“: M-a făcut să mă simt atât de umil VIDEO

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Russel Hornsby FOTO Sony Pictures Entertainment
Russel Hornsby FOTO Sony Pictures Entertainment

Într-un interviu obţinut de "Adevărul" prin intermediul AXN România, actorul Russell Hornsby (46 de ani), starul serialului "Lincoln: Colecţionarul de oase", ce a avut premiera luni, 26 octombrie, la AXN, a vorbit despre noul său rol, detectivul Lincoln Rhyme, a cărui misiune pare acum imposibilă: să-l prindă pe enigmaticul ucigaş Colecţionarul de oase înainte de a apărea noi victime.

Numit unul dintre cei „10 actori de urmărit” de către revista Variety în 2018, Russel Hornsby (46 de ani) a jucat în nenumărate filme, seriale sau piese de teatru. Printre cele mai recente proiecte se numără “The Hate U Give”,“Creed II”, “Fences” ( filmul nominalizat la Premiile Oscar), “Seven Seconds” şi serialul “The Affair”. 

Russell Hornsby are o vastă experienţă şi pe scena teatrului, inclusiv pe Broadway, unde a jucat în mai multe spectacole, printre care “Fences”, de August Wilson.

Născut şi crescut în Oakland, California, Hornsby a absolvit cursurile teatrale de la Universitatea din Boston şi a studiat pentru o vară la programul Academiei Britanice de Arte Dramatice de la Universitatea Oxford. 

Într-un interviu obţinut de "Adevărul" prin intermediul AXN, actorul a vorbit despre rolul său (detectivul Lincoln Rhyme), despre cât de greu i-a fost să intre în pielea personajului, o persoană cu dizabilităţi, şi a transmis un mesaj video pentru fanii din România. 

Serialul thriller "Lincoln: Colecţionarul de oase", inspirat din celebrul best seller al lui Jeffrey Deaver, a avut premiera în România pe 26 octombrie şi va fi difuzat în fiecare luni seara, de la ora 22.00, la AXN.

Ce te-a atras la acest serial şi la acest rol? 

Russel Hornsby: Nu citisem cartea, dar ştiam de film, iar ceea ce m-a atras a fost rolul provocator. Vin din lumea teatrului, am studiat teatru, am petrecut 20 de ani pe scenă şi caut mereu cea mai mare provocare ca actor. Mai ales că pe măsură ce îmbătrâneşti, îţi doreşti diferite provocări - nu poţi să joci tot timpul un super erou. Şi ce provocare mai mare decât a juca o persoană tetraplegică care îşi poate mişca doar gâtul şi trei degete?

russe hornsby foto axn

Russel Hornsby în rolul detectivului Lyncoln Rhyme în serialul "Lincoln: Colecţionarul de oase" FOTO Sony Pictures Entertainment 

Şi nişte degetele de la picioare ...

Şi nişte degete, da. Când am citit scenariul, am crezut că era foarte bine scris, era dinamic, avea ritm şi mişcare. Pentru un om de culoare, să fie un gânditor, cred că este important pentru public să vadă asta şi să vadă că atunci când cineva are anumite capacităţi limitate, alte lucruri pot străluci. Asta reprezintă Lincoln.

Lincoln nu este de culoare în cărţile originale, de Jeffery Deaver, dar în film este interpretat de o persoană de culoare (Denzel Washington). A existat vreodată posibilitatea ca cineva de altă etnie să-l joace în acest serial sau va fi întotdeauna interpretat de un om de culoare?

Cred că au vrut întotdeauna să fie cineva de culoare şi cred că asta a fost parţial pentru că Denzel l-a interpretat în film şi toată lumea este atât de familiarizată cu asta, aşa că ar fi fost o revoltă dacă s-ar fi întors la cum era în cărţi. Şi sincer, în acest moment, cred că este mai interesant că este de culoare. Întreaga distribuţie este, de asemenea, foarte diversă şi putem impinge spre o schimbare mai mare de paradigmă.

Ai fost vreun moment îngrijorat privind adaptarea pentru micul ecran?  

Nu, deloc. Când adaptezi un roman pentru marele ecran, cred că eşti foarte limitat. Dar când ai un serial de televiziune, îi poţi oferi profunzimea pe care o merită. Putem intra în toate aceste poveşti, în personaje, cu mult mai multă profunzime şi, la nivel de serial procedural, se poate menţine ritmul. Nu poţi face asta într-un film, pentru că ai doar două ore, sau două şi jumătate la dispoziţie şi gata. Şi când oamenii văd un film care se bazează pe o carte, toată lumea spune: „Oh, mi-au tăiat partea preferată.” Ei bine, acum putem adăuga toate acele elemente. Şi sunt 14 cărţi din care se pot adăuga elemente.

Ce impresie ţi-ai făcut despre Lincoln când ai citit prima dată scenariul? Evident, el nu mai are prestanţa fizică pe care o vedem în flashback-uri, dar are prestanţă în multe alte moduri.

După cum am spus, sunt teatral şi le-am spus asta şi scriitorilor. Ne place să auzim sunetul vocilor noastre şi sincer, despre asta este vorba. Vorbim despre străinul care a venit în oraşul nostru, care era înalt şi avea o strălucire specială în ochi, iar când s-a uitat la noi, am avut senzaţia că ne-a putut vedea sufletul. Cu asta ne jucăm. Ne jucăm cu calitatea vocală, ne jucăm cu intonaţia şi trebuie să fii şi mai specific, ca actor, cu privire la ceea ce spui, la ceea ce transmiţi din pagină şi la efectul pe care încerci să-l ai asupra publicului sau asupra membrilor distribuţiei. Deci care sunt elementele pe care le foloseşti pentru a cerceta, a săpa?

Nu vreau ca cineva să-l urmărească şi să simtă că este fals sau jignitor în vreun fel

Sunt ochii. Cum priveşti pe cineva, cum îl îmbrăţişezi? Cum îl îndepărtezi? Cum îl mângâi? Trebuie să permiţi cuvintelor să iasă şi să învăluie, să te îmbrăţiseze, să te înţepe, să te rănească. Şi cuvintele trebuie să facă asta. Cred că publicul va aprecia şi se va bucura de acest aspect al personajului şi, folosindu-şi inteligenţa şi umorul, vor găsi amuzament în cele mai ciudate şi întunecate locuri.

Sarcina mea este să fac să pară uşor, deşi nu este. Dar pentru că am pregătirea necesară, pentru că am fost la şcoala de teatru, pentru că am făcut piese, cursuri de voce, discurs şi mişcare, cumva este. Aşa că aduc tot acest bagaj, 20 de ani de experienţă şi i le ofer lui Lincoln Rhyme. Deci, aceasta este o oportunitate de a lăsa să strălucească toate aceste elemente.

russe hornsby foto axn

Am înţeles că ai avut un consultant care te-a sfătuit cu privire la mişcarea lui Lincoln. Cum te-a ajutat cu acest aspect al rolului?

A fost de nepreţuit. Este în platou în fiecare zi. Am fost la cursurile sale de kinetoterapie şi în primul rând m-a făcut să mă simt atât de umil, pentru că mă pot mişca liber şi toţi aceşti oameni, nu. Aşadar, mi-am dat seama este că nu este treaba mea să-l fac „corect” sau „greşit”, ci este treaba mea să-l fac veridic şi să onoreze astfel persoanele cu dizabilităţi. Aşa că m-am asigurat că Gary urma să fie pe platou în fiecare zi, pentru că vreau să-mi urmărească fiecare mişcare. Modul în care mişc mâna îmi face bicepsul să se mişte şi el spune: „Nu poţi face asta, pentru că muşchiul nu este acolo.” Aşa că trebuie să stau nemişcat şi să găsesc o modalitate doar de a mişca aceste trei degete fără a activa vreo altă parte a corpului meu. Şi el este acolo, priveşte ca un şoim.

 

Nu vreau ca cineva să-l urmărească şi să simtă că este fals sau jignitor în vreun fel. Cu toate personajele pe care le interpretez sau le portretizez, vreau ca oamenii să plece cu o altă idee sau cu o imagine diferită decât atunci când le-au văzut prima oară. Văd persoanele cu dizabilităţi diferit acum. Îţi dai seama de greşelile pe care le-ai făcut din ignoranţă. Deci, ceea ce se întâmplă este o evoluţie lentă în care începi să schimbi modul în care oamenii gândesc despre alţi oameni, percepţia lor despre ei, modul în care îi tratăm. Va fi lent, va fi subtil, dar va fi acolo.

Cât timp ţi-a trebuit să perfecţionezi mişcările?

Nu a durat mult, sincer. În proiectele pentru TV nu este timp. În televiziune, nu ai trei, şase luni de pregătire. Am primit un telefon în care mi s-a oferit rolul, am citit scenariul, m-am dus şi ne-am întâlnit cu echipa timp de două - trei săptămâni, am acceptat proiectul şi apoi direct la filmări în New York. Dar, din nou, de aceea angajează actori experimentaţi.

Există multe dialoguri detaliate şi tehnice de învăţat pentru în acest rol – ce tehnici ai pentru a le memora?

Ţine doar de experienţa acumulată de-a lungul anilor. Şi duc o viaţă relativ curată, aşa că totul rămâne intact. Am oarecum o memorie fotografică, aşa că văd replicile poziţionate pe pagină, trec peste ele de multe câteva ori şi apoi spun: „Oh, suntem gata, să tragem scena”. De exemplu, acum o săptămână, aveam 15 pagini de filmat şi am trecut prin 12 dintre ele - şi practic erau doar replicile mele pe cele 12 pagini. Şi a doua zi au fost 10 pagini. Aşadar, în patru zile am făcut 36 de pagini. Nu e timp să te încurci. Şi nu te poţi plânge. Vrei rolul sau nu?

Lincoln are, de asemenea, o memorie fotografică. Ai învăţat ceva din istoria şi geografia New York-ului, jucând acest rol?

Are o memorie fotografică, enciclopedică chiar despre criminalistică şi topografia New York-ului. De aceea este atât de special. Momentan citesc o carte, O plimbare prin New York, în care acest domn, pe parcursul a patru ani, a parcurs 6.000 de mile prin oraş. El enumeră fiecare cartier, fiecare stradă, fiecare străduţă laterală şi documentează ce a văzut, cine era acolo, aşa că am folosit asta ca referinţă, pentru a putea vedea oraşul.

russel hornsby foto sony pictures entertainment

Russel Hornsby FOTO Sony Pictures Entertainment

Profilarea criminalistică a fost întotdeauna un subiect popular, dar se simte şi mai popular acum, cu toate podcast-urile despre criminalitate şi succesul unor emisiuni precum Mindhunter. De ce suntem cu toţii atât de obsedaţi de acest subiect?

Cu toţii avem curiozităţi şi înclinaţii despre care nu suntem neapărat sinceri cu noi înşine, aşa că, atunci când privim aceste lucruri, cred că suntem fascinaţi, dar suntem şi stimulaţi, ştii la ce mă refer? Toată lumea are fascinaţia de a dansa cu diavolul în lumina palidă a lunii. Cu toţii facem asta când luminile se sting. Cred că avem o fascinaţie pentru toate lucrurile care sunt întunecate şi deviante. De aceea romanele sunt cumpărate, podcast-urile sunt ascultate şi serialele sunt urmărite.

Cu toate aceste podcast-uri, unele cu multe detalii sinistre, există pericolul de a deveni insensibili faţă de victimele infracţiunilor şi faţă de ceea ce se întâmplă în jurul nostru?

Cred că suntem deja desensibilizaţi, sincer, şi, dacă pot fi puţin nedelicat, cred că am dat-o în bară ca societate. Aşadar, vrem să ne uităm la oameni care sunt în situaţii mai rele decât noi, ca să spunem: „Ei, cel puţin nu sunt aşa de rău”.

Într-un peisaj de divertisment cu atâtea seriale despre criminali şi criminalitate, ce îl face pe Lincoln: Colecţionarul de oase diferit?

În primul rând, dizabilitatea şi mintea lui. Îmi place să cred că adaug şi eu un plus de savoir faire şi je ne sais quois rolului! Eu, Arielle Kebbell, şi felul meu de a fi, spadasin. De aceea oamenii vor spune: „Nu ştiu de ce, dar vreau să-l privesc. Aşadar, o să mă uit la serial.”

Interpretând un personaj care studiază minţile ucigaşilor în serie, te plimbi acum prin oraş, uitându-te la oameni şi te întrebi dacă sunt criminali sau nebuni?

Am făcut asta toată viaţa mea. La şcoala de teatru a trebuit să mergem să studiem oameni şi să le scriem biografiile. Aşadar, stăteai în parc şi priveai o femeie şi trebuia să te întrebi: „De unde crezi că e? Care crezi că este ocupaţia ei? Unde locuieste? Are copii? Are un animal de companie? Are un câine?” Şi doar uitându-te la cineva, trebuia să scrii o biografie întreagă. Stăteam acolo şi mă uitam la 30 de persoane pe zi şi scriam pagini întregi, pe care le duceam la curs unde trebuia să joci acel om. Aşa că fac asta şi acum, mă plimb şi mă întreb - „Este un criminal în serie?” Deci, da, fac asta şi încerc mereu să-mi dau seama cum sunt oamenii cu adevărat.

Sinopsis:

Enigmaticul şi cunoscutul criminal în serie, Colecţionarul de oase care a îngrozit oraşul New York, a dispărut dintr-o dată. Trei ani mai târziu, când o crimă extrem de elaborată indică că acesta s-a întors, îl forţează pe Lincoln Rhyme (Russell Hornsby), fost detectiv NYPD şi geniu criminalistic, să renunţe la statutul de pensionar. Lincoln era considerat cel mai bun din branşă până când un accident grav, cauzat chiar de Colecţionarul de oase, l-a lăsat paralizat şi l-a obligat să părăsească munca de teren. Când Amelia Sachs, o tânără ofiţer cu înclinaţii spre zona de profilare, porneşte pe urmele celebrului criminal, Rhyme găseşte în ea un partener pentru acest nou joc de-a şoarecele şi pisica. Neobişnuitul cuplu detectiv îşi uneşte forţele pentru a rezolva cazurile cele mai dificile şi încurcate din New York însă, în acelaşi timp, trebuie să se grăbească pentru a prinde ucigaşului enigmatic care i-a adus împreună, înainte de a mai apărea noi victime.

Mesajul lui Russell Hornsby:

TV



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite