Micul ecran şi marea bătaie de câmpi

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Dacă vreţi să scăpaţi de inepţiile televizate, singura soluţie e să vă luaţi lumea-n cap şi să plecaţi la mare. Doar că şi acolo mişună reporterii care vă vor întreba cum vă simţiiiiiţi.

Cred că totuşi CNA conţine prea puţini membri, pentru câtă pleavă se vântură prin televiziuni. Am dat bani pe televizor, deci mă aştept să mă respecte şi el un pic, să-mi arate ceva mai frumos. Nu vreau să fug pe canalele străine ca să scap de ţopârlani. Ştiu, toţi cei cărora le tragi câte-o palmă peste ceafă într-o cronică TV au un răspuns standard, aşa cum le funcţionează şi neuronul: dacă nu-ţi convine, ia telecomanda şi schimbă postul! Aşa am făcut, doar că, din această cauză, bateriile din telecomandă mă costă mai mult decât mâncarea şi utilităţile la un loc.

Fund cu fund să ne unim

A început sezonul în care soarele ciupeşte mai degrabă vedetele decât oamenii nevinovaţi. Cu pleata încinsă, rapsodul poporului Gheorghe Gheorghiu ne spune că ”artista Mădălina Manole a fost un artist minunat”. Poate că de-aia şi-o fi pus capăt zilelor, sărmana, fiindcă nu reuşea să-şi dea seama dacă e artistă sau artist, erau două entităţi înghesuite în acelaşi trup cam mititel.

O consilieră de la primărie a mormăit în microfoanele presei că ”problema s-a extins şi în municipiul Ilfov”. Nu-i nimic, doamnă, dacă nu s-a extins şi în municipiul Ungaria, încă stăm bine. Oare ce trebuie să ştie un consilier de la primărie, plătit gras din teşchereaua noastră, dacă nu face nici diferenţa dintre municipii, judeţe, păşuni şi fâneţe?

Antenele au titrat gros: ”Actriţa Tora Vasilescu, răpusă de caniculă”. Am zis: gata, a murit şi asta, săraca. Pe urmă, au muls ştirea cum că Tora a făcut un puseu de tensiune şi a avut nevoie de îngrijiri medicale. Deştepţilor, când spui despre cineva că e răpus, îl declari automat (ca şi) mort, conform dicţionarului. Cred că rudele ei au fost răpuse de ştirea pe care au văzut-o la televizor. Şi iar întreb, ca-ntr-un refren: ce trebuie să ştii ca să fii redactor de ştiri? Probabil doar unde e firma. Bine, nu m-aş mira ca aceşti redactori minunaţi să se ducă din greşeală la altă televiziune, într-o zi.

La celebra şi zgâlţâita emisiune ”Acces direct”, stripărul Cornel Păsat (cunoscut drept fostul Făt-Frumos al Fetei-Frumoase Oana Roman), sărea ca pros... ca deşteptul într-o piscină, într-o emisiune dedicată bălăcelii. Şi a zis aşa: ”Să-mi facă respiraţie artificială buşon la buşon”. Măi pros... măi deşteptul mamii, dacă-ţi face respiraţie buşon la buşon, crăpi cu zile, deoarece uite cum stă treaba, ”buşon” înseamnă dop (de plută, de lemn, de cauciuc, de ce vrei tu). După ce că tragi apă cu clor pe nas, un dop într-o nară îţi mai lipsea.

În aceeaşi emisiune superbă plină de tolomaci, o fufuliţă a declarat, după ce-a ieşit din bulboana festivă: ”Am reuşit să ating fundul bazinului cu fundul meu”. Pun pariu că asta a fost genul de bebeluş precoce, care la şase luni răcnea: ”Am reuşit să-mi bag picioruşul în gură! De-acum şi până la a-mi băga picioruşul în tot ce nu-mi convine nu mai e decât un pas!”. Zis şi făcut.

Au înnebunit baloanele

Dacă n-aveţi ce face – da, există şi asemenea personaje, pe care sincer le invidiez – uitaţi-vă pe posturile de sport, că sunt câtă frunză, iarbă şi omizi. Şi sunt mai distractive decât un stand-up comedy tras de păr şi de poante. Comentatorii se întrec pe ei înşişi, deşi ajung tot pe locul doi, vorba poantei. La fotbal aruncă pompoşenii penibile sau comentează de zici că au ochii legaţi cu un fular, iar la celelalte sporturi se pricep doar un pic mai prost decât mă pricep eu la alternatoarele şi unghiurile de convergenţă ale maşinilor.

La un meci de polo, îl aud pe unul comentând că ”acest sport presupune o rezistenţă la umezeală” (credeam că presupune doar rezistenţa la casca de cauciuc) şi că ”replica jucătorului advers l-a stropit cam tare pe destinatar”. Probabil avea ăla gura plină de salivă şi s-a produs acest mic şi penibil incident, nu? Eu ce să înţeleg din formularea asta? Ca şi cum un jucător de polo ar fi vreodată şocat de vreo stropeală şi-ar fugi plângând la mămica. Pe lângă faptul că nu le ştia numele, bătea şi câmpii.

La fotbal, cel mai mult mă fascinează comentariile despre minge. Vorbitorii au personificat-o, astfel că am auzit în ultimele zile gogomănii antologice: ”Balonul s-a răzbunat şi-a trecut linia careului fără niciun ajutor de şut”, ”Mingea n-a vrut nici în ruptul capului să stea în picioarele gazdelor”, ”Balonul a fost agresat de ambele echipe, mai mult au sărit pe el decât l-au pasat”, ”Mingea parcă a înnebunit”. Nu-i nimic, nebunia pare a fi la modă.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite