Moda telenovelelor turceşti răstoarnă topurile româneşti: de ce românii sunt atraşi de astfel de producţii

Odată cu „Suleyman Magnificul“, moda serialelor turceşti a acaparat micile ecrane şi a stabilit recorduri de audienţă, românii fiind din ce în ce mai interesaţi să afle deznodământul unor poveşti de viaţă

Audienţele lunii iulie la nivelul serialelor difuzate de posturile de televiziune din România arată, încă o dată, faptul că producţiile turceşti s-au clasat în topul preferinţelor telespectatorilor. Potrivit paginademedia.ro, serialele turceşti au ocupat cinci locuri din primele zece poziţii ale topului audienţelor întocmit pe luna iulie. Astfel, „Dila“ (Kanal D), „Puterea destinului“ (Acasă TV), „Yaman“ (Kanal D), „Prizoniera dragostei“ (Antena 1) şi „Trandafirul negru“ (Acasă TV) sunt cele cinci producţii turceşti care tronează în topul celor mai urmărite seriale din luna iulie. Pe de altă parte, pe primul loc în acest top se află serialul „Las Fierbinţi“ care, deşi este transmis în reluare, duce postul Pro TV în vârful preferinţelor românilor. Sezonul al treilea al serialului românesc de comedie a adunat peste 700.000 de telespectatori în mediul urban, cu 100.000 de privitori peste serialul turcesc „Dila“, mai scrie paginademedia.ro.

„Răzbunarea“ Imperiului Otoman

Serialele turceşti „au prins“ din ce în ce mai mult la public din România, iar în ultimii ani postul Kanal D a fost marele câştigător al acestei reţete începute cu producţia „Suleyman Magnificul“. Petrişor Obae, editor paginademedia.ro, spune că postul turcesc a fost primul care a încercat această metodă câştigătoare, „filiaţia“ contribuind la succesul postului. „Fiind deţinută de grupul turcesc Dogan, accesul la astfel de producţii a fost mai la îndemână şi, probabil, mai convenabil in punct de vedere al preţului plătit pentru ele. Să nu uităm un aspect foarte important: până la serialele turceşti, Kanal D a avut câţiva ani în care a încercat tot felul de variante, însă fără succes în materie de audienţă“, arată el.

Analistul media Iulian Comănescu, managing partner la comanescu.ro, arată că din România această modă a serialelor turceşti poate să fie privită drept o „manie“, „dar e un fenomen cu o arie largă de răspândire, un fel de răzbunare a Imperiului Otoman“. „Serialele turceşti se caută în tot spaţiul balcanic şi în aşa-numitul MENA, ţările arabe, care, după Primăvara Arabă, au renunţat la televiziuni oficiale şi importă entertainment din Turcia mult mai laică, spre consternarea unor lideri de opinie. Producţiile turceşti au atins chiar spaţii catolice, precum Croaţia, unde un lanţ de supermarketuri, Konzum, a făcut o reclamă delicioasă cu Halit Ergenc-Suleyman (n.r. - actorul care îl interpretează pe Suleyman Magnificul)“, spune Comănescu.

„Serialele turceşti se consumă inclusiv în Grecia, în condiţiile în care animozităţile dintre greci şi turci datează de la Căderea Constantinopolului. «Yabancı Damat», în traducere mot à mot «Mirele străin», e o poveste de dragoste între o fată turcă şi un tânăr grec, care a fost preluată acum câţiva ani de la Kanal D Turcia de postul grecesc Mega TV, ceea ce spune ceva“, continuă acesta.

Legătura istorică dintre români şi turci

Succesul acestor producţii poate fi explicat prin prisma mai multor factori: puternicul substrat balcano-bizantino-otoman de la noi, precum şi prin faptul că aceste seriale sunt pandantul acultural, dar foarte interesant antropologic, al unor filme de artă ca „Aferim!“ sau „După dealuri“, explică Iulian Comănescu. „Românii au fost atraşi întotdeauna de producţiile exotice: a fost o perioadă când TVR scotea audienţe foarte bune cu seriale coreene (tot o încercare care aprins), iar în prezent Naţional TV este foarte urmărit cu seriale indiene. În cazul «Suleyman Magnificul» se poate vorbi şi de o proximitate ca efect al legăturilor istorice dintre români şi turci, mai vechi sau mai recente. Probabil şi aspectele culturale joacă un rol important în succesul acestor seriale centrate, de multe ori, pe conflictele dintre tradiţional şi modern“, completează Petrişor Obae.

Românii au fost atraşi întotdeauna de producţiile exotice. Aspectele culturale joacă şi ele un rol important în succesul lor Petrişor Obae, editor paginademedia.ro

Serialele turceşti transpun românii într-o „poveste“ dorită

Din punct de vedere psihologic, succesul serialelor turceşti are ca bază situaţiile de viaţă expuse care transpun telespectatorul într-o poveste pe care a trăit-o sau pe care ar fi vrut să o trăiască, explică psihologul Keren Rosner. „Aceste seriale se adresează persoanelor care, dintr-un motiv sau altul, n-au trăit o poveste de viaţă. Pe care o regăsesc în aceste seriale. Încearcă să îşi găsesc o finalitate pe care şi-ar fi dorit-o, iar aceste seriale le dau răspunsul. Fiind vorba de foarte multe situaţii de viaţă înseamnă că foarte multe persoane se pot regăsi în asemenea poveşti. Interesul este foarte mare pentru că este un fel de proiectare a propriilor probleme şi rezolvarea lor se face în afara propriei persoane. Fiecare dintre noi am trăit sau ne dorim să trăim o poveste de iubire spectaculoasă, deosebită, specială. Astfel de seriale tocmai asa ne oferă: poveşti de iubire în care oamenii se regăsesc sau, cu nostalgie, retrăiesc propria lor poveste. Empatizează foarte mult cu personajele şi se regăsesc într-unul dintre aceste roluri“, povesteşte specialista.

„Puterea destinului“ a pus lumea modernă faţă în faţă cu tradiţiile turceşti FOTO Acasă TV

Fiind vorba de foarte multe situaţii de viaţă înseamnă că foarte multe persoane se pot regăsi în asemenea poveşti Keren Rosner, psiholog

Femeile găsesc o cale de scăpare în seriale turceşti

Tot ea subliniază faptul că idealul expus de serialele turceşti ţine în faţa televizoarelor femeile care îşi imaginează momentul în care se vor realiza profesional şi personal. „Poveştile sunt aceleaşi. Fiecare îşi doreşte să ajungă, printr-un miracol, printr-o poveste frumoasă, realizat profesional şi personal. Cam asta se întâmplă în serialele acestea. Un personaj, fie că este sărac, fie că este într-o postură inferioară societăţii ajunge să fie realizat în general, accentul fiind pus pe personajele feminine. Totodată au şi o relaţie fericită. Este idealul pe care orice femeie şi-l doreşte, atunci publicul e uşor de captivat cu astfel de seriale“, mai spune Rosner.

„Serialele turceşti s-au «lipit» ca imagine de Kanal D“

Deşi moda serialelor turceşti a încercat să fie copiată şi de alte posturi de televiziune, Kanal D rămâne singura staţie care reuşeşte să aibă cifre de audienţă impresionante cu acest fel de producţie. Motivul? „Serialele turceşti s-au «lipit» ca imagine de Kanal D, aşa cum Pro TV are un brand puternic pe zona de film şi ştiri, iar Antena 1 pe divertismentul de familie. Telespectatorii se aşteaptă să vadă serialele turceşti pe Kanal D, aşa cum pe Pro TV se duc pentru filme, iar pe Antena 1 pentru emisiuni cu Dan Negru“, zice Petrişor Obae.

„Dila“ urmăreşte o povestea imposibilă de iubire FOTO Kanal D

„Kanal D propune cu totul alt ethos, balcanic, şi serialele turceşti sunt la locul lor într-o astfel de grilă. Dacă vreţi, serialele turceşti nu au prins foarte bine pe alte posturi din acelaşi motiv pentru care Kanal D nu a reuşit niciun format de entertainment occidental în prime-time: programarea incoerentă. Posturile româneşti se încăpăţânează să schimbe postul ele însele, de la ştiri la entertainment şi de la entertainment la late night, zăpăcindu-şi telespectatorii. Cu scandalurile legate de Mihaela Rădulescu şi fata violată de la Măruţă, inclusiv Pro TV, care până acum îşi făcea treaba, cade în acelaşi păcat“, zice analistul.

Kanal D propune cu totul alt ethos, balcanic, şi serialele turceşti sunt la locul lor într-o astfel de grilă Iulian Comănescu, analist media

„Clasicul“ „Las Fierbinţi“ ţine piept cu turcii

Privind încă o dată audienţele, doar „Las Fierbinţi“ reuşeşte să ţină piept turcilor deoarecele a intrat în rândul „clasicelor“ care strâng telespectatori în faţa micilor ecran chiar şi la redifuzare. „«Las Fierbinţi» este un caz special, o comedie autentică, în care publicul se regăseşte şi care s-a extins dincolo de spaţiul de difuzare: actorii sunt prezenţi în foarte multe reclame. «Las Fierbinţi» este un serial intrat deja în rândul «clasicelor»: va face audienţe şi la redifuzare, aşa cum fac Familia Bundy, Friends sau Seinfeld“, susţine Obae. „Cumva a intrat în constelaţia Pro, ca şi maneliştii lui Teo de pe vremuri şi alte neaoşisme. În urmă cu ani, Pro TV era ca piatra filozofală, transforma în strălucire tot ce includea în grilă. Dar în acele vremuri avea grilă“, spune şi Comănescu.

„Las Fierbinţi“, în topul preferinţelor telespectatorilor FOTO Pro TV

După moda serialelor turceşti urmează... serialele turceşti

În tot acest context, serialele americane au început să nu mai fie difuzate, deşi reprezentau un punct de interes. Costurile de achiziţie, spune Comănescu, au tras aceste producţii în jos, iar cele de tip pay TV nu sunt atractive pentru posturile româneşti. Totodată, există o diferenţă importantă de public între serialele americane şi producţiile turceşti, la nivel de calitate. „Kanal D are audienţe bune la nivel naţional şi la oraşe cu serialele turceşti, dar pe targetul comercial (18 - 49 de ani) rezultatele nu sunt la fel de spectaculoase. Serialele turceşti aduc cantitate, dar nu sunt convins că putem spune acelaşi lucru despre calitatea publicului, dn punct de vedere comercial“, enunţă Obae.

După moda serialelor sud-americane şi moda serialelor turceşti urmează... serialele turceşti. „Modele nu se schimbă chiar atât de repede. Iar costurile modice ale unor asemenea producţii (în jur de 15.000 de euro) le fac rentabile şi pentru locul al II-lea, al III-lea şi aşa mai departe. Asta, bineînţeles, dacă nu ai motive să cauţi leadership-ul. Şi dacă nu cumperi Suleyman, care nu e chiar ieftin“, încheie Comănescu.