O filmare sfâşietoare cu un urs polar arată efectele devastatoare ale încălzirii globale: „Filmam şi plângeam“ VIDEO

Imaginile cu ursul polar care se luptă să supravieţuiască trag un semnal de alarmă asupra încălzirii globale FOTO National Geographic

Un fotograf al organizaţiei Sea Legacy aflat într-o expediţie în Insula Baffin din estul Arhipeleagului Arctic Canadian a surprins un urs polar foarte slab care se târa pe pământul lipsit de zăpadă, din zona Cercului Polar de Nord, în căutare de hrană. Filmarea difuzată de National Geographic a înduioşat o lume întreagă şi trage un semnal de alarmă cu privire la efectele devastatoare ale schimbărilor climatice.

Imaginile surprinse de fotograful canadian Paul Nicklen (49 de ani), care prezintă un biet animal care abia se mai poate mişca din cauza atrofiei musculare, au fost corelate imediat cu efectele pe care încălzirea globală le are asupra urşilor polari din regiune, potrivit The Guardian.  

Ursul polar se târăşte la un moment dat până la un coş folosit de pescari. Nu găseşte nimic de mâncare, moment în care se prăbuşeşte la pământ. „Stăteam acolo şi plângeam. Lacrimile îmi curgeau pe obraz în timp ce filmam acel urs care se lupta să supravieţuiască“, a mărturisit fotograful. 

De asemenea, potrivit acestuia, ursul a murit cel mai probabil la câteva ore după imaginile surprinse. „Aşa arată înfometarea, atrofia musculară şi lipsa de energie. Este o moarte lentă, dureroasă“, a menţionat Paul Nicklen.

Producătorii documentarului au corelat starea ursului cu schimbările climatice: „Pe măsură ce temperaturile cresc şi gheaţa de mare se topeşte, urşii polari îşi pierd accesul la principalele lor surse de hrană. Înfometaţi şi lipsiţi de energie, ei sunt obligaţi să rătăcească printre aşezările omeneşti pentru a găsi o sursă de hrană“. 

Ei speră că oamenii vor vedea imaginile şi vor conştientiza impactul catastrofal al încălzirii globale, animalele din zonele arctice fiind primele care suferă din această cauză. Chiar dacă urşii pot trăi, în general, luni întregi fără să mănânce, un raport din 2002 al World Wildlife Fund arată că schimbările climatice pun în pericol specia şi chiar poate determina dispariţia urşilor polari. Potrivit studiului, aproape toţi urşii polari studiaţi au arătat la finalul verii semne de inaniţie.

Întrebat de ce nu a intervenit, fotograful canadian a spus că s-a gândit la asta şi că puţina mâncare pe care i-ar fi putut-o da ursului nu ar fi făcut decât să-i prelungească suferinţa. În plus, în Canada este ilegală hrănirea urşilor polari sălbatici: „Însă nu era ca şi cum umblam la mine cu o puşcă cu tranchilizant sau 180 de kilograme de carne”. 

El a adăugat că a ales să filmeze totuşi suferinţa animalului pentru ca oamenii să realizeze că efectele încălzirii globale sunt reale: „Când cercetătorii spun că urşii mor, vreau ca oamenii să realizeze cum arată. Urşii vor muri de foame. Aşa arată un urs polar care moare de foame”.

În prezent, mai sunt în jur de 25.000 de urşi polari sălbatici. Experţii sunt de părere că, dacă nu încercăm să stopăm încălzirea globală, specia va dispărea în următorii 100 de ani. „Dar există soluţii. Trebuie să reducem amprenta de carbon, să mâncăm ce trebuie, să încetăm defrişările şi să începem să punem Pământul, căminul nostru, pe primul loc“, a subliniat fotograful.

The National Geographic notează că, dacă în urmă cu 15 ani semnalele erau îngrijorătoare, acum situaţia este şi mai sumbră: în fiecare an suprafaţa de zăpadă din zonele arctice devine din ce în ce mai mică.

Donald Trump, primul preşedinte american care susţine că încălzirea globală e o „păcăleală chinezească“

În urmă cu ceva vreme, Trump scria pe Twitter: „Conceptul de încălzire globală a fost creat de şi pentru chinezi, cu scopul de a face industria americană non-competitivă“. El mai spunea că încălzirea globală „nu există, că este o prostie foarte scumpă“. 

În replică, China l-a atenţionat pe preşedintele ales să ia o „decizie inteligenţă“ privind angajamentul Americii de a lupta cu încălzirea globală. În urmă cu patru luni, China şi SUA, ţările care emit cele mai multe gaze cu efect de seră, au ratificat acordul istoric de mediu de la Paris, convenit în decembrie 2015, care prevede limitarea emisiilor astfel încât temperatura globală să crească de acum încolo până în limita a două grade Celsius.

Recent, însă, după lungi dezbateri, se pare că preşedintele american reconsideră afirmaţiile făcute şi a revenit cu declaraţia conform căreia va da dovadă de deschidere pe această temă: „Privesc îndeaproape acest subiect. Rămân deschis în acest subiect“.