Răzvan Exarhu: „Dorm mai mult în ultima vreme. Dacă nu, am mintea încâlcită şi sunt depresiv“

Răzvan Exarhu în studioul Adevărul Live

Invitat la „Reţeaua de idoli“, Răzvan Exarhu a povestit despre cum se întreţine un om de radio şi cum face pentru ca a doua zi să aibă chef de vorbă câteva ore.

Producător şi prezentator radio şi TV, jurnalist, bucătar şi autorul cărţii „Fericirea e un ac de siguranţă”, Răzvan Exarhu a devenit celebru cu emisiunile „Rondul de dimineaţă” şi „Rondul de noapte”, prezentate la Pro FM. În prezent omul de radio realizează emisiunea Morning Glory la Rock FM şi a fost, totodată, membru în juriul unei foarte cunoscute emisiuni culinare. Puţină lume ştie că Exarhu s-a născut într-o familie de artişti, tatăl său fiind actor-păpuşar la Teatrul de păpuşi din Brăila, şi totodată cântăreţ la pianină.

„Răzvan Exarhu găteşte, citeşte, scrie şi filmează reţete, asta ca să nu începem cu ce face el mai bine şi mai bine, adică radio. Pe scurt, este un #omdegusturi, cu un capitol al său în manualul de istorie al radioului. E un star atipic, un intelectual care se mişcă lejer în spaţiul frivol al show-ului de televiziune. Vorbeşte deschis despre depresie şi o exorcizează cu o doză masivă de umor. Cartea sa recent scrisă, Fericirea e un ac de siguranţă, este o demonstraţie de… râsu’-plânsu’”, spune Irina Păcurariu, realizatoarea emisiunii „Reţeaua de idoli”.

Întrebat de Irina Păcurariu cum se întreţine un om de radio şi cum face ca a doua zi să aibă chef de vorbă câteva ore, Răzvan Exarhu a spus: „Dorm mai mult în ultima vreme, dacă nu, am mintea încâlcită şi sunt depresiv. Mi-am dat seama că e nevoie de mai mult de 5 ore de somn ca să am nivelul de endorfine necesar să pot vorbi, să râd în timp real, chiar dacă unele lucruri se pot rezolva din scriitură.  Nu am o disciplină teribilă, în afară de asta de somn şi încă una în care încerc să privesc lumea în mod egal. Nu mai am încrâncenări, practic relativizarea în mod sistematic şi aş vrea să pot să râd de orice pentru că pandemia m-a învăţat, fiind izolaţi în radio, nemaiavând invitaţi fizic din motive de siguranţă... responsabilitatea pe care o simţi când alegi din întrega realitate doar câteva, mai ales în perioade încărcate emoţional, lucruri care trebuie să transmită încredere, voioşie şi alea nu veneau şi tu trebuie să adaugi de la tine o virgulă după fiecare propoziţie întunecată astfel încât să o faci să sune luminos. Nu se învaţă nicăieri. E ceva învecinat cu arta actoriei. Eu vin la radio, îmi fac exereciţiile de respiraţie, de dicţie, dar mai mult trebuie să intru într-o anumită stare, care, de exemplu, te face să vezi în locul acelui calorifer un subiect de care vom râde şi noi o să vorbim nu de caloriferul pe care nu-l vedem, ci de faptul că românii, deşi e vară afară, îşi pun şosetele la uscat tot pe calorifere”.