TVR 2 difuzează noi episoade din seria documentară „Memorialul Durerii”, o istorie care nu se învaţă la şcoală

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Generalul Nicolae Rădescu FOTO TVR
Generalul Nicolae Rădescu FOTO TVR

Noi episoade din serialul documentar „Memorialul Durerii” vor fi difuzate, începând de luni, sub titlul „Istoria bravilor”, la postul TVR 2.

În fiecare zi de luni, de la ora 22:00, vor fi prezentate istorii tulburătoare despre rezistenţa armată anticomunistă în munţi.

După instaurarea regimului comunist în România, mulţi români au respins stalinizarea forţată a ţării. Fenomenul rezistenţei s-a accentuat odată cu impunerea măsurilor de tip sovietic, dar şi cu epurările cu caracter politic şi social. Aşa au apărut focare de rezistenţă anticomunistă în munţi. Foşti ofiţeri, studenţi, elevi, intelectuali, unii legionari, alţii fără orientare politică au început lupta deschisă cu noul regim.

Grupul Apostol, din zona Argeşului, Grupul Dobrogenilor şi Grupul Arnota, care, în nordul Olteniei, au reprezentat mişcări de masă şi în urma lor au rămas gropi comune, în care au fost aruncaţi eroii. Sute de ţărani au fost arestaţi şi condamnaţi şi doar troiţe amintesc de sacrificiul lor.

Documentele Securităţii menţionează, pentru primii zece ani de ocupaţie sovietică 1944-1954, un număr de 1.196 de organizaţii şi grupări subversive. Ceea ce nu se ştie însă, este că încă există martori oculari care aşteaptă să povestească ororile pe care le-au văzut. Printre aceştia şi un martor care avea 15 ani în 1949 când a fost decimat „cuibul de vulturi” de la Arnota. Cu lacrimi în ochi, el a mărturisit că „ne aşteaptă de mulţi ani”.

Prima filă a ciclului figuri legendare ale rezistenţei îl prezintă pe generalul Nicolae Rădescu. Erou al Primului Război Mondial, implicat în viaţa politică a ţării, adept al ieşirii din război, generalul Rădescu este desemnat de Regele Mihai prim-ministru la data de 6 decembrie 1944. Avea să fie ultimul guvern democratic al României.

Atitudinea anti-sovietică a generalului a făcut ca Vâşinski să forţeze îndepărtarea sa. Forţat să demisioneze după numai trei luni de mandat, generalul a reuşit să fugă în exil un an mai târziu. Până la moartea sa, survenită în 1953, a fost una dintre cele mai active voci în condamnarea regimului comunist instalat de Moscova la Bucureşti.

TV



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite