Patrimoniu

articolul urmator

Ia merge mai departe. Două zeci şi trei de doamne de poveste şi iile lor minunate

6
25 Jun 2016 23:16:38
Tudor Sălăgean

În 24 Iunie, de Ziua Universală a Iei, povestea iei româneşti a intrat într-o nouă etapă. În expoziţia deschisă la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, 23 de doamne care cos ie după modele tradiţionale şi-au expus creaţiile alături de cele mai frumoase ii şi cămăşi din patrimoniul muzeal din România.

                 

Colecţia Brătianu-Cantacuzino

În 1934, Muzeul Etnografic al Ardealului a primit, din partea Elizei Brătianu şi a Sabinei Cantacuzino (soţia şi, respectiv, sora lui Ionel I.C. Brătianu), o donaţie de excepţie: o colecţie de ii şi cămăşi de o frumuseţe inegalabilă.  O colecţie remarcabilă, adunată, de-a lungul întregii lor vieţi, din Muntenia, Oltenia şi Moldova, dar şi din alte locuri de pe aproape întreaga suprafaţă a României Mari, de două dintre cele mai mari cunoscătoare ale portului românesc tradiţional. O colecţie care ne arată perfecţiunea realizării, mesajul simbolic şi ţinuta aproape împărătească a iei româneşti şi ne ajută să înţelegem de ce a fost aceasta apreciată de unii dintre cei mai mari artişti ai lumii.

Această colecţie a rămas, mult timp, departe de publicul larg. În 1940, muzeul a plecat în refugiu, cu toate colecţiile sale, pe durata celui de-al II-lea război mondial. Au urmat, apoi, patru decenii şi jumătate în care valorile de patrimoniu legate de numele Brătienilor au fost supuse unei interdicţii aproape generale. Ascunse cu grijă, păstrate departe de ochii lumii de o mână de muzeografi dedicaţi, iile din colecţia Brătianu-Cantacuzino au devenit aproape o legendă, ele fiind însă accesibile doar unui mic număr de specialişti. Apoi, în 2015, după ample lucrări de restaurare şi după o pregătire temeinică, iile Brătienelor au fost redate publicului larg în cadrul unei expoziţii deschise la sediul Muzeului Etnografic al Transilvaniei în data de 24 Iunie. De Ziua Universală a Iei.


România coase ie

A fost începutul unei poveşti extraordinare. Expoziţia a atras atenţia grupurilor de doamne care cos ie. Femei minunate, din toate colţurile României, au venit special la Cluj pentru a o vedea. Unele au petrecut la Cluj zile întregi. Erau prezente la intrarea în muzeu la ora deschiderii, şi stăteau în expoziţie până la ora închiderii. Apoi reveneau a doua zi. Au făcut sute de fotografii, pe care le-au răspândit prin intermediul reţelelor de socializare. Le-au studiat în detaliu, cusătură cu cusătură, motiv cu motiv. Şi sute de doamne minunate, din întreaga Românie şi din afara ei, le-au luat ca model, şi au început să îşi coasă propriile ii.

Animatoarea tuturor, arh. Ioana Corduneanu, cu propriile sale resurse, cu o energie nesfârşită, cu dedicaţie şi cu răbdare, a făcut pentru renaşterea iei româneşti poate mai mult decât toate instituţiile şi organizaţiile din domeniu luate la un loc. Prin intermediul blogului ei, „Semne cusute”, şi a grupurilor din reţelele de socializare, ia a fost readusă în inimile românilor de pretutindeni. S-au coagulat grupuri impresionante. S-au organizat şezători. Povestea iei a fost dusă până în comunităţile româneşti cele mai îndepărtate.


Original şi revival. Cele mai frumoase ii create astăzi, expuse alături de modelele lor


Apoi s-a întâmplat un lucru minunat: doamnele care cos ie au răspuns cu bucurie chemării Muzeului Etnografic al Transilvaniei, participând la realizarea expoziţiei deschise cu ocazia Zilei Universale a Iei din acest an, 2016. Autoarele prezente la vernisaj şi-au spus fiecare, pe rând, povestea. Cu emoţie, cu pasiune, cu lacrimi de bucurie. Povestea bucuriei de a coase ie, a interpretării motivelor străvechi, a originilor îndepărtate dar niciodată uitate. Povestea îmbrăţişării bunicii plecate în ceruri, pe care o simt prin intermediul iilor pe care le cos. Povestea regăsirii de sine. Poveşti care alcătuiesc, toate împreună, povestea iei româneşti.

Iată lista expozantelor: Irina Agachi, Bucureşti; Loredana Andrei, Târgovişte; Victoria Bizon, Bucureşti; Carolina Bîrzăianu, Bucureşti; Delia Bolovan, Jilava, jud. Ilfov; Crina Buraga, Iaşi; Maria Mirabela Canache, Piatra Neamţ; Corina Ciuraru, Brăila; Marioara Palacica Constantin, Cluj-Napoca; Ioana Corduneanu, Bucureşti; Maria Dumitru, Sighişoara; Olesea Enachi, Chişinău; Antoanela Iordache, Piatra Neamţ; Daniela Ivu, Bucureşti; Raluca Jurcovan-Păun, Bucureşti; Dorina Macovei, Piatra Neamţ; Aurelia Matei, Gârda de Sus; Adriana Melinte, Bucureşti; Cristina Munteanu, Bucureşti; Alina Panaite, Bucureşti; Irina Serpol Chiru, Bucureşti; Ioana Andreea Sora, Câmpina; Maria Vişan, Bucureşti.

Expoziţia va fi deschisă la sediul Muzeului Etnografic al Transilvaniei până în 17 iulie 2016. Nu o rataţi!







































      

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

6 Comentarii

Ara Brandiana
26.06.2016, 10:04:55

Ia uite nene, asta zice : ea ia o ia pe ea ! Dar ia tine-te bine, cand el ia pe el o ia, va zice ca ia e iapa! Asta ia o ia dar nu stie daca ia o ia sau ia o iapa. Rau ati ajuns sa va bateti joc de limba romana. Unii zic ca ar fi corect si ia in loc de iia cu toate ca in limba romana cuvantele se scriu asa cum se aud, in acest caz cu doi de "i" adica iia. In fine, poate lui nenea, istoric si etnolog, ii arde sa ia puschea pe limba!

-2 (2 voturi)
Tudor Sălăgean
26.06.2016, 12:19:22

Se scriu cum se aud, nu-I asa? Adica viiata, nu viata? Sibiian, nu sibian? Du-te la scoala, fata, si nu te mai face de ras pe-aici!

+1 (1 vot)
Ara Brandiana
26.06.2016, 15:14:24

La viata si la sibian se aude un singur i, nu doi de i ....si cuvintele respective se scriu cu un singur i. . Desigur, poti sa le scrii si cu cativa de "iiiii" ....daca le canti sau le ingani. Din nefericire, cei scoliti in scoala noua obtin si diplome de analfabeti. Ai peri (pomi fructiferi) si ai perii ....cand te perii pe cap de calti. Cand scrii, scrii cu doi de i....dar dumneata se pare ca vrei sa scri, ca asa ai invatat. Nu dai dovada ca ai talent nici la limba romana si nici la sunete, probabil, esti afon. Dar cand esti afon nu este indicat sa canti. Ar fi mai bine sa repeti cuvintele de mai jos, poate ti se obisnuiste urechea cu sunetul lui "i" scurt sau "i" lung. tu vii tu devii tu revii tu ţii tu deţii tu obţii tu reţii tu menţii Iata mai jos argumente care dovedesc ca dta canti fals. " Cred că ar fi mai corect să scriem iia, cu doi i la începutul cuvîntului, primul i fiind vocală, iar al doilea fiind semivocală, care împreună cu a formează un diftong. În felul acesta marcăm faptul că în cuvîntul iie, iia, avem două silabe. În toate cuvintele care încep cu literele ia- cele două litere notează un diftong și se rostesc într-o singură silabă: iarnă, ia, iarmaroc, iată, iatagan… Succesiunea de litere ia se citește acum, după regulile în vigoare, într-un fel la substantivul ia, în două silabe, și în alt fel la forma verbală ia (el ia, ia de la mine etc.), rostită într-o silabă. Ceea ce nu este în spiritul ortografiei românești." ------------------------------------ íie (-íi), s. f. – Bluză țărănească, un fel de cămașă din pînză de in, cu pieptul brodat în șiruri colorate. – Var. ie. Lat. lῑnea „de pînză” (Cipariu, Gram., 90; Densusianu, Hlr., 158; Pușcariu 774; REW 5064; DAR), cf. alb. ljinë (Philippide, II, 644) --------------------------------------------------- - Timotei Cipariu - filolog, lingvist si scriitor, parintele filologiei romane, membru al Academiei romane - Ovid Densusianu - filolog, lingvist, istoric literar, critic, membru al Acad. romane - Sextil Puscariu - membru al Acad. romane - Alexandru Philippide - studii in etnogeneza romanilor si dezvoltarea limbii romane, estetica si critica literara, filolog, istoric, studii de fiziologie a vocii umane. ----------------------------------------- - Tudor Sălăgean (n. 26 aprilie 1968, Cluj) este un istoric român, specializat în istoria Transilvaniei medievale si moderne, cultura hegemonica si culturi subalterne, genealogie, hermetism si societati secrete. Din 2011 este director al Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj.

-2 (2 voturi)
Tudor Sălăgean
26.06.2016, 17:02:55

Bati campii, fato! Se pare ca scopul vietii tale e sa adaugi un I la ie. N-ai decat, daca tii neaparat. Fa insa bine si scrie articole semnate, daca te tine. Sa vedem cine esti, ce pregatire ai, ce stii sa faci in viata. Comentariile anonime si rautacioase pe bloguri n-au sa te ajute prea mult.

+2 (2 voturi)
Gica Paunescu
28.06.2016, 10:46:24

Fara a fi specialist in lingvistica ( asa cred ca se cheama disciplina care studiaza ceea ce dezbateti voi doi aici ) mai aproape de sunetul corect perceput de organul specializat in asta - urechea - pare sa fie opinia doamnei. Folosirea apelativelor ,,fata, fato'' indica faptul ca va deranjeaza postarea oponentei dvs, de gen feminin. Iar doamna citeaza si-o opinie - neutra, sa-i zicem - preluata dintr-o lucrare care trateaza chestiunea in discutie. Chiar presupunand ca dreptatea este de partea dvs, maniera in care ati ales sa polemizati nu va face cinste, stimate dle Salagean.

Vezi toate comentariile (6)