Fondatorul Untoldului de la Pata Rât pentru cei care-i consideră pe romi leneşi: „Române, fix asta îţi zice neamţul când mergi să lucri în Germania”
0
Istvan Szakats, organizatorul festivalului Khetane al comunităţilor de romi de la Pata Rât din Cluj-Napoca, denumit în glumă „Untold de Pata Rât“, a explicat pentru „Adevărul” că evenimentul a reprezentat o infuzie de antirasism pentru oraş.
„După trei zile de Khetane (festivalul romilor de la Pata Rât care a avut loc în weekend – 12-14 august):
1. Nicio depăşire de program
2. Nicio sesizare pe zgomot excesiv
3. Niciun drogat
4. Nicio intervenţie din partea forţelor de ordine.
Khetane este onorat sa concureze pentru titlul de cel mai civilizat festival al municipiului Cluj-Napoca”, a scris, pe Facebook, organizatorul festivalului, ONG-istul Istvan Szakats.
El a vorbit cu „Adevărul” despre evenimentul care are loc în premieră, despre provocările organizatorilor, „infuzia de antirasism” pe care a adus-o la Cluj şi despre stereotipurile pe care le au clujenii faţă de romii de la Pata Rât.
Adevărul: Cum a apărut ideea Khetane?
István Szakáts: Prin sinergie. Numai colegul meu Pepe spune de ani de zile: „Hai să aducem un megastar în Pată”. Mai apoi, vinovată e şi colega noastră Anastasia, care a reaprins flama ideii la o şedinţă de redacţie, acum o jumate an.
Per general, AltArt organizează evenimente culturale de vreo 8 ani cu clujenii din Pata Rât. Şi cele două idei girante ale festivalului sunt prezente în munca noastră de ani de zile: creat de cadre de co-creare, de auto-împuternicire ar fi una şi revendicat un loc în mai marea forfotă socială a oraşului Cluj-Napoca ar fi cealaltă. „Pretext cultural pentru context social” - scrie pe steagul AltArt de 25 ani.
- Festivalul a fost de la început asumat ca fiind „necomercial”, într-un oraş care are experienţă în cele mai mari festivaluri comerciale din ţară. Ce aţi învăţat de la aceste festivaluri? Ce credeţi că au acestea de învăţat de la Khetane?
Am avut şezătoare şi cu Cristian Hordilă de la TIFF şi cu Alin Vaida de la Jazz in the Park, şi am învăţat enorm de la fiecare. Know-how (gen cât durează avizele, câte buzi trebuie să ai per suta de participanţi, de unde amplificare, etc.) şi formatarea discursului spre piaţă. Dar asta a doua ne dispera din ce în ce mai mult, pe zi ce trecea. Şi a fost într-o zi că eram la birou cu colega mea Alexandra, căreia i s-a rupt filmul, şi şi-a dat drumul la: „Ce porcărie!”. Era un şuvoi de cuvinte atât de energico-autentic, încât am rugat-o să mă lase să-l notez. Asta a devenit apoi Manifestul Khetane. „Rant”-ul ei a fost, cred, un moment de inspiraţie divină, care a reuşit să sintetizeze poziţia noastră a tuturor despre ce ar trebui şi n-ar trebui să fie festivalul.
La ora dezbaterii publice pe justiţie socială de la festivalul de la Pata Rât, primarul Emil Boc intra live pe Facebook cu perechi dansând tango în Cazino
- Foarte puţine oficialităţi prezente. A lipsit inclusiv Emil Boc, care nu lipseşte de la Untold an de an. De ce şi ce mesaj se transmite astfel?
Ce înţeleg eu e că nu îi pasă. La ora dezbaterii noastre publice pe justiţie socială, dumnealui intra live pe Facebook cu perechi dansând tango în Cazino.
„Nu e sustenabil. E făcut din cerşeală”
- Este sustenabil festivalul? Cu ce resurse a fost realizat? Va mai exista şi anul viitor? Câţi participanţi au fost?
Nu e sustenabil. E făcut din cerşeală. Lemne împrumut de la o firmă de parbrize. Fân cadou de la un agricultor din zonă. Şi aici s-a şi terminat cu „sponsorizările”. În schimb, clujenii au susţinut festivalul exemplar la acţiunea Khetă pentru Khetane. Peste 12.000 lei ne-au intrat din comunitate câte 50 lei, câte 100 lei, dar de la zeci şi zeci de persoane. Respect. Tot bugetul festivalului e pe la 40.000 Euro. Am pus împreună banii de la o finanţare pe Fonduri Norvegiene, două Creative Europe, şi un AFCN. De la primărie am luat 30.000 lei pentru tot ce facem tot anul. Ne dau din ce în ce mai puţin, în fiecare an. Aşa au făcut şi cu Fabrica de Pensule. Acum Fabrica nu mai este.
Cinstit, nu ştiu dacă va fi festival şi la anul. La festival, în prima zi am fost vreo 600. În a doua, peste 700. În a treia, vreo 300. În fiecare zi, mai mulţi şi mai mulţi clujeni din ne-Pata.
- Există un anumit grad de rasism faţă de romi în Cluj, în România, să nu ne ascundem după deget. Ce crezi că trebuie să se întâmple pentru ca oamenii din Cluj să vină la Khetane ca la Untold, TIFF, Electric Castle, Zilele Clujului?
Clujenii nu o să vină niciodată la un Khetane ca la Untold, TIFF, Electric Castle, Zilele Clujului. Sunt segmente de public diferite inclusiv la aceste festivaluri. Dar Khetane cu siguranţă a spart o barieră, şi anume aia de „Pata Rât e o zonă de no-go”. Ca dovadă, asta cu mai mulţi şi mai mulţi clujeni în fiecare zi. Eu cred că s-au uitat pe Facebook, au iscodit, oare îi safe, oare nu-i safe? Şi când au văzut că este, s-au băgat. S-a spart o barieră, clar.
„Majoritatea apartamentelor de studenţi sunt net mai soioase decât media barăcilor din Coastei”
- Ce le spuni clujenilor care se plâng că romii de la Pata Rât sunt leneşi, refuză să se spele şi să-şi trimită copiii la şcoală?
Asta cu spălatul: am intrat în multe barăci unde era mai curat ca la mine acasă. Hai cu mine în Pata, şi facem turul. Majoritatea apartamentelor de studenţi sunt net mai soioase decât media barăcilor din Coastei, să zicem. Pariu pe ce vrei.
Că's leneşi? Române, fix asta îţi zice neamţul când mergi să lucri în Germania. E, eşti leneş? Sau mai sunt şi alte aspecte acolo? Că te-a băgat în lagăr. Că nu ai hârtiile care-ţi trebuie. Că nu ştii procedurile. Că se mai şi uită nemţii la tine că ai adidaşii roşi. Că ţi-ai lua o altă pereche, dar îţi plâng copiii acasă. Că te persecută poliţia seara pe stradă şi tu nu poţi să-i explici că tu eşti un om de treabă că ăia îţi râd în nas. Na, române, îţi asumi toate astea? Şi să mă laşi cu <eeee, da' noi îi cunoaştem pă ăia>. Fix aşa zic şi nemţii ăia pe care eşti tu supărat.
„Infuzie de antirasism”
- Organizatorii Untold au susţinut că festivalul a adus o „infuzie de capital” de 60 de milioane de euro în oraş. Khetane ce fel de „infuzie” a adus?
Infuzia de capital de la „Antol“ a fost în buzunarele a să zicem 10 patroni. Infuzia Khetane a fost de capital simbolic. De solidaritate. De antirasism.
- La una dintre cele mai interesante dezbateri din festival ai atras atenţia asupra „patarâtizării” Clujului - arătând riscul de marginalizare a unor categorii sociale pe fondul creşterii exacerbate a costului vieţii în cel mai scump oraş din România. Autorităţile motivează lipsa de intervenţie cu faptul că suntem în capitalism (Întrebat într-o emisiune la TVR în ce măsură Cluj-Napoca este un oraş scump, Emil Boc a răspuns: „Asta este economia de piaţă. Nu pot eu să reglez pieţele, le reglează economia”), iar ideile venite din societatea civilă, care cer mai multă implicare a statului, sunt privire de unii clujeni ca o întoarcere la comunism. Există contraexemple de oraşe care s-au implicat mai mult în viaţa comunităţilor şi care au rezolvat probleme importante, deşi sunt, de asemenea, în capitalism, şi au economie de piaţă?
Aici problema e că dacă aduci exemple gen din Norvegia, o să auzi „binie, băă, da' ăia stau pe ţiţei” dacă zici de Barcelona o să auzi „binie, băă, da ăia au milioane de turişti” şi tot aşa. Dintr-o mulţime de oraşe se pot lua cazuri de bune şi excelentă practică. Domnul Boc ar trebui să ştie de acestea, doar îi hipnotizează pe primarii Europei cu powerpointurile sale, de ani de zile, la mare artă. Cred că ăia, bieţii, nici nu-şi pot imagina cineva să-i livreze un atare grad de bullshit, cum îi livrează primarul nostru de pe scenă. Despre asta, cred, o să merite să se scrie o carte odată. „Cum am tras în piept primarii Europei cu pepeteurile mele” (n.r. ppt - format de document în prezentare video).
În realitate, Cluj-Napoca mimează. Mimează cu înverzirea. Mimează cu transportul. Mimează cu reglementarea junglei din construcţii. Şi mimează cu incluziunea socială. Iar cel care citeşti aceste cuvinte, hai, pune mâna pe inimă, cam ştii asta. E viaţa ta şi a familiei tale.
- Care e concluzia ta după prima ediţie?
Că ar fi loc de mult mai mult. Doar că omenia a devenit pe persoană fizică în România.
Cine este István Szakáts
István Szakáts este artist, curator, producător cultural şi cetăţean activ din Cluj-Napoca. Este susţinător al împuternicirii sociale prin cultură, artă angajată social şi cetăţenie activă. În calitate de artist multimedia, István a co-proiectat şi realizat o serie de lucrări, printre care Samples – performance-uri mixed-reality pe tema drepturilor cetăţenilor, reapropierea spaţiului public, incluse în programele mai multor capitale europene ale culturii precum Istanbul, Pécs, sau Mons. A predat diverse discipline la Catedra de Cinematografie, Media şi Televiziune a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi Universitatea Sapientia din perioada 2005-2015. István este absolvent al Universităţii de Artă şi Design / Foto (2003) şi a Universităţii Babeş Bolyai / Informatică (1992).
Vă mai recomandăm:
Se încarcă comentariile...
